www.permacultura.ro

Alătură-te comunității vii
It is currently Tue Jun 15, 2021 4:55 am

All times are UTC + 2 hours




Post new topic Reply to topic  [ 50 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4, 5  Next
Author Message
 Post subject: Materiale ce ofera masa si/sau izolatie termica.
PostPosted: Wed Feb 29, 2012 9:31 pm 
Offline

Joined: Mon May 09, 2011 9:24 pm
Posts: 161
ok, scuze ca "metafora" cu barajul a fost cam lunga, ca si explicatia diferentei dintre izolatie si masa.

Materiale ce ofera masa termica
- sunt in general grele, masive, de obicei au si rol structural (se face zidul din ele). Principalele sunt betonul, caramida plina, pamantul/lutul. Cu cat e mai gros peretele (interior sau exterior) cu atat e mai mare inertia termica.
- apa are cea mai mare inertie termica pe kg cam de 4 ori mai mare decat a tuturor celorlalte materiale. Sunt case care au pereti usori, bine izolati care (re)folosesc pet-uri umplute cu apa pentru a adauga in mod ieftin inertie termica spatiului interior.

Materiale ce ofera o buna izolare termica
- cum a zis si Doru, acestea tind sa fie pufoase/poroase, adica sunt usoare si au mult aer prins intre "bule", "fulgi" sau "peri".
- vata, lana, fulgii, paiele de cereale uscate si indesate, fanul uscat in pod, talajul, granulele/nisipul de perlit, "fulgii" de celuloza reciclata, pleava de orez, vata minerala, spuma de polistiren expandat, de polistiren extrudat, spuma de poliuretan.
- acestea cu mici exceptii (de ex. balotii de paie) nu au calitati structurale.

Materiale cu proprietati mixte (compromis intre masa termica si izolatie)
- se cauta materiale care sa fie si solide, cu functie de structura dar si cu proprietati izolatoare.
- dpdv termic reprezinta un compromis, nici performantele de izolatie nici de masa termica nu-s stralucite.

Exemple: caramida poroterm (aia cu gauri), bca-ul, lemnul, beton celular usor, betoane/sape ce inglobeaza granule de polistiren sau perlit, cimenturi/mortare ce inglobeaza talaj, pamantul amestecat cu perlit, pamant in amestec cu paie (necesita proportie mare de paie pentru o termoizolatie rezonabila), pleava de canepa amestecata cu var.

_________________
rizomii firului de pir: noutăți din substratul viuhttp://www.firdepir.ro/categorie/rizomi/


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: deosebirea dintre Inertie (masa) termica si izolatie ter
PostPosted: Wed Feb 29, 2012 10:26 pm 
Offline

Joined: Sat May 07, 2011 10:16 am
Posts: 178
blimpyway wrote:
Putem compara o casa cu un lac cu baraj de acumulare. Cantitatea de apa din lac este comparabila cu caldura totala acumulata in casa.

Nivelul apei din lac este analoaga cu temperatura din interiorul casei. Cu cat e mai mare temperatura, cu atat e adunata mai multa caldura in casa. Cu cat e mai ridicat nivelul apei in spatele barajului, cu atat e adunata mai multa apa in lac.

Suprafata lacului e analoaga cu inertia (capacitatea, masa) termica a casei. Daca se poate mari suprafata bazinului de acumulare, pentru acelasi nivel al apei e mai multa apa. In cazul casei, cu cat capacitatea termica e mai mare cu atat stocheaza mai multa caldura, la aceasi temperatura.

Acum:
Casa are pierderi de caldura date de nivelul total de izolare iar barajul are ppierderi de apa datorita unei gauri la baza prin care se scurge apa.

Cu cat e gaura e mai mica (=izolatia casei mai buna), cu atat debitul de apa (=caldura) pierduta e mai mic.

Se observa ca indiferent cat de mare e lacul din spatele barajului (=cantitatea de caldura acumulata in casa), debitul apei (= rata cu care se pierde caldura) nu depinde decat de marimea gaurii (=capacitatea de izolare a casei) si nivelul apei din lac (= temperatura din interior).

Ce efect are un lac cu suprafata (= cladire cu masa termica) mai mare? Are efectul ca nivelul apei (=temperatura) scade mai incet chiar daca gaura e mai mare (=izolatie mai proasta) si debitul cu care curge apa (= se pierde caldura) e mare. Adica pot sa treaca ore bune sa nu sesizam diferenta de nivel. Dar e si nevoie si sa punem la loc mai multa apa (=caldura) pentru a readuce nivelul apei (=temperaturii) la cel initial.

Dar indiferent daca e multa apa in lac (=caldura stocata in casa) sau putina, ca sa mentinem nivelul (=temperatura) acelasi, trebuie sa introducem apa (=caldura) in ritmul in care aceasta se scurge prin gaura din baraj (= capacitatea totala de izolare a casei).

-------------------------
Deci ca sa rezumam in doua cazuri:
1. Avem doua case una cu masa termica mare, alta cu masa termica mica, dar ambele au acelasi nivel de izolare.
- ca sa mentina o temperatura constanta ambele case vor pierde aceasi cantitate de caldura, deci vor avea nevoie de aceasi cantitate de combustibil ars (de energie consumata) pe zi.
- daca seara se stinge focul, casa cu inertie mare se va raci mai greu deci pana dimineata va fi mai cald in aceasta decat in cealalta.
- avantajul masei termice este ca daca faci focul din cand in cand, variatia de temperatura este destul de mica
- dezavantajul este ca se si incalzeste foarte greu, deci necesita soba de putere mai mare pentru a ridica temperatura dupa o perioada mai lunga.

2. Avem doua case cu aceasi masa termica, dar cu nivele de termoizolare diferite, una este f.bine izolata alta de doua ori mai slaba termoizolatia.
- ca sa mentina aceasi temperatura in interior, casa cu nivelul de izolatie mai slab va consuma dublu de energie (sau combustibil) pe zi.
- cand se stinge focul temperatura va scadea de doua ori mai rapid in casa mai slab termoizolata. Se observa ca o izolatie cat mai buna nu numai ca reduce consumul de combustibil dar are si efect asemanator cu al masei termice sporite - caldura tinde sa se mentina pe perioada mai lunga.
- dar cand e nevoie sa fie incalzita o casa rece, cea cu masa termica mica si izolatie ridicata se va incalzi mai rapid.

Concluzii (partiale desigur):
- cu cat e mai bun nivelul de izolare al unei cladiri, cu atat e mai mic consumul de energie, indiferent de masa termica.
- cu cat e mai mare masa termica cu atat raceste/incalzeste mai greu si se poate incalzi mai rar (dar mai intens) cladirea.


Îmi place. Pot să iau cu copy paste la mine pe blog, măcar așa, ca să țin minte?


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Informatii despre case/constructii naturale
PostPosted: Wed Feb 29, 2012 11:10 pm 
Offline

Joined: Mon May 09, 2011 9:24 pm
Posts: 161
sigur, e domeniu public :)

_________________
rizomii firului de pir: noutăți din substratul viuhttp://www.firdepir.ro/categorie/rizomi/


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Informatii despre case/constructii naturale
PostPosted: Wed Feb 29, 2012 11:59 pm 
Offline

Joined: Sat Jun 25, 2011 6:17 pm
Posts: 52
All perfect.

Ce n-as da sa stiu ca tot ce-ai scris aici a fost citit de toti participantii la discutiile de pe Transition Towns.
Pana la urma ce facem, continuam aici sau pe situl lui Mihai? As propune ca sa ne dea raspunsul (cel putin cativa din) participantii la Transition Towns. Ca sa stim si noi unde sa postam . Avem atatea informatii, incat zau e pacat sa irosim timp si energie imprastiindu-le in locuri diferite..

Explicatiei despre dezavantajele masei termice mari le-as mai adauga un amendament: daca masa termica e foarte mare, e nevoie ca ocupantii sa suporte un timp indelungat o temperatura ridicata a aerului din casa, in timp ce peretii abia isi adauga 3-4 grade pe o adancime de 3-4 cm; care se pierd destul de repede prin migratia caldurii spre adancimea zidului, facand ca temperatura sa scada destul de repede aproape de valoarea anterioara. Aerul este un transportor de caldura foarte ineficient, tocmai datorita faptului ca e un termoizolator, dar mai ales datorita faptului ca are densitate mica, cca 1kg/mc. Capacitatea de transport de energie termica a aerului este de cca 1kWh pe ora la un debit de 1-1.5 mc/s si o diferenta de tempratura de 5 grd. (Cifrele sunt aproximative, doar din memorie, asa ca de data asta nu va bazati pe ele; necesita recalculare daca doriti date precise). Convectia naturala ofera o viteza de circulatie foarte mica, si cedarea de caldura la interfata aer-solide este incetinita si de faptul ca se formeaza o pelicula izolatoare nemiscata in imediata apropiere a peretelui.

Capacitatea de transport a apei, prin comparatie este de o mie de ori mai mare.

Transportul caldurii prin materialele solide este influentat de caracterul metalic/nemetalic, de porozitate, intruziuni, densitate. Foarte multi factori.
Pamantul are valori foarte variabile. Conductivitatea termica lambda poate fi oriunde intre 0.8 si 1.8 W/mK
Caramida plina are valori de cca 0.75 W/mK. Porotherm-ul: 0.25;
Betoanele, aproximativ 1.75W/mK
Lemnul: cam intre 0.12 si 0.18; nu prea rau; mai bun decat BCA si porotherm de cca 2 ori.
Polistirenul expandat: 0.035-0.04; extrudat: 0.03-0.035; spuma poliuretanica 0.025-0.035; materialul-minune silica aerogel (foarte scump! :) de la 0.03 pana la 0.003W/mK !!

Un fisier pdf cu informatii utile:
Attachment:

Attachment:


Last edited by addysoftware on Thu Mar 01, 2012 1:50 am, edited 2 times in total.

Top
 Profile  
 
 Post subject: Sursele de umezeala
PostPosted: Thu Mar 01, 2012 12:24 am 
Offline

Joined: Mon May 09, 2011 9:24 pm
Posts: 161
In cazul materialelor organice naturale folosite la constructie (lemn, izolatie de paie, talaj, celuloza, s.a.) , umezeala este principalul factor distructiv. Odata intrata in materiale acestea se usuca greu si se va instala mucegaiul si degradarea.

Pentru a feri cu succes casa de umezeala trebuie intelese caile prin care poate patrunde aceasta:

Apa poate veni din:
1. Precipitatii
- acoperis care curge
- vant care face ca ploaia sa bata in pereti cu riscul de infiltrare in perete
- cum am vazut iarna asta - troiene de zapada lipite de casa care incep sa se topeasca.
- apa de ploaie ce sare din trotuarul de langa casa si stropind baza peretilor

2. Infiltratii din sol - daca solul are multa apa (din ploi, deszapeziri bruste) aceasta se poate ridica prin capilaritate. Solutiile de a evita infiltratia in sol constau nu atat in folosirea de membrane cat in asigurarea unui drenaj, adecvat, prevederea unor pante care sa conduca apa de precipitatii in afara fundatiei casei. Un alt aspect important este folosirea unor materiale la fundatie care sa asigure ruperea capilaritatii in talpa cladirii.

3. Inundatii naturale - protectia se realizeaza printr-o corecta amplasare / inaltime adecvata fata de sol.

4. Scurgeri accidentale de apa la interior - se previne infiltrarea prin folosirea unor pardoseli etanse si scurgeri de pardoseala adecvate la bai, bucatarie.

5. Apa existenta la momentul constructiei - de ex. casele de lut, pamant batatorit stabilizat cu lut, var sau ciment, ziduri umplute cu "lut usor" (paie muiate in glazura de lut), mortarele, tencuielile - in f. de grosime necesita uscare mai mult sau mai putin indelungata.

6. O sursa mai putin inteleasa de umezeala, dar foarte importanta este apa din vapori produsi in interior de oameni plante si animale biologic (din respiratie, transpiratie) sau activitati - gatit, utilizarea dusului, spalatul rufelor.
- umezeala atmosferica afecteaza direct calitatea aerului interior, in multe cazuri mai puternic decat nivelul de dioxid de carbon eliminat prin respiratie
- poate duce la condens si mucegai pe fata interioara a peretilor exteriori, sau undeva in interiorul peretelui
- condensul prelungit poate duce la acumulare de apa in perete/izolatie.
Voi incerca o detaliere separata ce descrie legatura dintre vapori, condens, calitatea aerului, ventilatie si "respiratia" peretelui. Daca mai apuc.

_________________
rizomii firului de pir: noutăți din substratul viuhttp://www.firdepir.ro/categorie/rizomi/


Top
 Profile  
 
 Post subject: Termoizolatia - Migratia apei duce la scaderea performantei
PostPosted: Thu Mar 01, 2012 12:32 am 
Offline

Joined: Sat Jun 25, 2011 6:17 pm
Posts: 52
Hop ca sar si eu cu un articol pe tema:

Termoizolatia - Migratia apei duce la scaderea performantei

Postby addysoftware » Mon Jan 02, 2012 11:35 am
Existenta umiditatii chiar si sub forma de vapori in interiorul izolatiei termice a unei cladiri produce un efect aproximativ ca cel de heat-pipe: caldura este transmisa printr-un mecanism de evaporare-condensare, inrautatind mult performantele. De aceea peretii care "respira" nu sunt o solutie optima, cum se crede indeobste pe la noi. Casa din baloti de paie, care altfel e un concept destul de bun, sufera de aceasta problema, astfel incat coeficientul de izolatie nu este atat de bun ca cel teoretic. Ar fi necesar ca materialele folosite sa fie foarte bine uscate inaintea fazei de constructie, si o alta conditie pentru a scapa de acest efect ar fi impermeabilizarea "absoluta" prin aplicarea a doua straturi de bariera contra umiditatii, unul la interior si unul la exteriorul balotilor.


Straw Bale - What's the R-Value

The reported R-value of straw bale walls varies from R 2.38 per inch to R 0.94 per inch. Reputable labs arrived at these measurements; however I have not seen an adequate explanation of the varying results. A major part of this variation may not be due to the straw itself but to the distribution and redistribution of moisture within the wall.

Relative Humidity: Warm air can hold more water vapor than cold air. Relative humidity is the percent of moisture in the air compared to saturated conditions.

Absolute Humidity: Absolute Humidity is the weight of water vapor contained in a cubic foot of air. The vapor pressure exerted by this moisture is also proportional to the absolute humidity.

Dew Point: If a surface is cooled sufficiently, moisture will begin to condense on it. The temperature where condensation commences is called the dew point. The dew point can be determined if the absolute humidity is known or if the temperature and relative humidity are known.

What Goes on within a Wall
The air within a straw bale wall has a constant moisture content per unit of volume, or constant absolute humidity. If there is a temperature gradient within the wall, the relative humidity will be lower near the warm wall and higher near the cold wall. If the outer wall dips below the dew point, moisture will condense on its surface and possibly freeze if the wall is below freezing. The moisture content of straw primarily depends on the relative humidity, and to a much smaller extent, the temperature of the straw. A straw bale left in a 70º F room with the relative humidity of 75% will have equilibrium moisture content (EMC) of 14.5%. Wood and straw have similar moisture-absorbing characteristics; moisture data generated for wood can thus be used to determine the moisture content of straw.

If bales at 70º F and 14.5% EMC are placed in a wall with a vapor barrier on the inner and outer surfaces and the outside wall is dropped to 0º F the moisture in the bales will be redistributed. When equilibrium conditions are established, the absolute humidity within the bales will be constant as it is in a wall made of porous insulating material, and moisture will condense on the cold wall. The relative humidity near the cold wall will be close to 100%. The condensed moisture will lower the absolute humidity within the bales. When equilibrium conditions are established, the relative humidity will vary from 8% on the warm side to 100% on the cold side. The change in relative humidity within the bale will result in a redistribution of the moisture within the straw. When the moisture is completely redistributed, the moisture content of the straw will be about 2% near the warm wall, and about 13% near the cold wall. The average moisture content of the wall will be reduced from 14½ % to 6%. A further explanation of the principles governing moisture in insulated walls can be found in the “ASHRAE Handbook of Fundamentals.”

For a three-string bale, the straw in one square foot of wall weighs about 16 pounds. As a result of the drop in the EMC from 14½ % to 6%, the straw in one square foot of wall will contain 1¼ pounds less water. This water when condensed on the cold outer wall will form an ice layer about ¼” thick. This much moisture will not collect on the outer wall in a home. In the fall, as the weather becomes colder, moisture will begin to condense on the inside of the outer wall. If the outer wall is porous, water will wick to the outside where it can evaporate. In practice this gradual seasonal change in temperature will allow water to be wicked through the outer wall as it is formed, minimizing the water collected on the inner surface of the outer wall. The temperature at which water freezes in a porous medium is reduced to a value less than 32º F. The smaller the pores, the lower the freezing point. As a consequence, when the temperature of the plaster is below 32º F moisture can still migrate through the wall. When temperatures become much colder and the water inside the plaster walls freezes, this process will stop.

If the outside air is below freezing and conditions are just right, water migrating through the outer layer of plaster may freeze as it emerges. This process is similar to the way ice lenses are formed. As the water freezes on the surface, it produces a pressure difference that sucks more moisture through the plaster. The freezing water then liberates its latent heat, keeping the boundary between the ice lens and the wall from completely freezing, so the process can continue.

Moisture Movement and Its Effects on R-Value

The movement of water within a bale can have a significant effect on the measured R-value of a straw bale wall. To move water through the straw towards the outer wall, the water must be evaporated, and then condensed. It requires about 1000 Btu’s to evaporate one pound of water. The energy required to evaporate the water is called latent heat. Assuming the R-value of a three-string straw bale wall is R-55 and that the inner wall is at 70ºF and the outer wall is at 0ºF, only 30 Btu’s will be lost from one square foot of wall each day.

I recently looked at some ten-year-old conversations on straw bale R-values on the Crest (not the toothpaste) web site. In these conversations, only the sensible heat (energy associated with heat capacity or thermal mass) was considered when looking at how moisture redistribution affects heat flow. The energy required to evaporate a pound of water is 14 times larger than the energy needed to raise the temperature of a pound of water to 70ºF. If only sensible heat is considered, the extent to which moisture redistribution affects the R-value will be substantially underestimated.

A research paper on the effect of moisture flow in a sawdust-insulated cavity2 showed that at the onset of an applied temperature differential, heat flow could be increased by as much as 170% due to redistribution of moisture. The tested cavity was only 2 inches thick. A straw bale wall has a considerably higher R-value and also is capable of holding much more moisture. As a result of the higher R-value of the straw bale wall, the heat flow through the wall will be reduced, leaving less energy available for the redistribution of moisture. The R-value for a straw bale wall will then be reduced by a higher percentage at the onset of heat flow, thus the time to reach equilibrium will be much longer. In other words, the time required to reach equilibrium conditions is proportional to the quantity of moisture in the wall and the wall’s R-value.

Wicking water away from a cold, wet outer wall towards the warm wall can significantly decrease the R-value of a wall because the moisture transported towards the inner wall must be re-evaporated. The phenomenon was observed in sawdust-insulated cavities. Dry straw has a limited ability to wick, so this phenomenon is probably not significant. If straw is cut green and not allowed to dry, the ability to wick moisture will be much greater and the R-value of the straw will be significantly decreased. I initially thought that straw would readily wick water. However, after soaking straw in colored water for a month the water barely rose up the straw.

Equilibrium Time Constant for a Straw Bale Wall
Evaporation of 1¼ lb. of water requires 1250 Btu’s while only 30 Btu’s flow though a perfectly dry straw bale wall each day. If all the heat flowing into the wall contributed to water evaporating, it would take forty-one days to evaporate 1¼ lb. of water at the rate of 30 Btu’s/day. If only part of the heat flowing into the wall contributed to the redistribution of moisture, it would take months for the wall to reach equilibrium. During this time period the measured R-value will be continuously increasing as equilibrium conditions are approached and less water is being transferred to the outer wall.

Test results for R-values of straw bale walls vary considerably, from R 0.94 per inch to R 2.38 per inch. Moisture flow within the bales could cause a large part of this variation. A paper published by the California Energy Commission claims the most accurate test data obtained was for a straw wall that allowed only two weeks to reach equilibrium. The warm side of the wall was at 70ºF and the cold side was at 0ºF. The measurements made may have been accurate, but if the wall had been given the several months needed to reach equilibrium, the measured R-value may have been considerably higher. In that report the test results with the highest R-values were measured in the Southwest where the bales are relatively dry.

The effect of moisture on the R-value of a straw bale wall is more significant than with typical insulating materials because the energy required to redistribute moisture within the insulation is large compared to the energy flowing through the wall each day. As a consequence of the slow redistribution of moisture it could take months to reach equilibrium conditions. Unlike other more common building materials, the R-value of a straw bale wall can probably not be simply defined by a single number. It would probably be beneficial to do additional experimental work to determine exactly how the redistribution of moisture in a straw bale wall affects the wall’s R-value.

References
1. ASHRAE. .2005. ASHRAE Handbook of Fundamentals, Atlanta: American Society of Heating, Refrigerating and Air-Conditioning Engineers, Inc.
2. Paxton, J. A. and N B. Hutcheon. 1952. Moisture. Migration in a Closed Guarded Hot Plate. Transactions, ASHVE. 58:301-320.
3. Commins and Stone. 1998. Tested R-value for Straw Bale Walls and Performance Modeling for Straw Bale Homes. California Energy Commission. 1998 ACEEE Summer Study on Energy Efficiency in Buildings Proceedings.


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Informatii despre case/constructii naturale
PostPosted: Fri Mar 02, 2012 10:39 pm 
Offline

Joined: Sat May 07, 2011 10:16 am
Posts: 178
Păi și atunci ce pana mea să-nțeleg din casa noastră cu pereți de văiugă (chirpici) de 25 cm?


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Informatii despre case/constructii naturale
PostPosted: Sat Mar 03, 2012 3:37 pm 
Offline

Joined: Sat Jun 25, 2011 6:17 pm
Posts: 52
Pai inseamna ca trebuie sa aplici un strat consistent de ceva (a nu se intelege ca insist pe polistiren..poate fi orice care sa aiba calitati termoizolante.). Dar daca nu e polistiren, care nu prea are probleme asa mari in prezenta umiditatii, va trebui sa si hidroizolezi serios..
Ce performante energetice vrei sa obtii?
1 caruta de lemne pe iarna
2 carute pe iarna
4 carute pe iarna....

Cati mp are casuta, si cum e construita? ai termoizolatie dedesubt? in pod? cat e de groasa si din ce material e facuta? ce ferestre? etc etc etc...


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Informatii despre case/constructii naturale
PostPosted: Mon Mar 05, 2012 10:51 am 
Offline

Joined: Sat Jun 25, 2011 6:17 pm
Posts: 52
Chiar nimeni nu mai intreaba nimic? nu mai e interesat de nimic?... :cry:


Top
 Profile  
 
 Post subject: Re: Informatii despre case/constructii naturale
PostPosted: Mon Mar 05, 2012 8:08 pm 
Offline

Joined: Mon May 09, 2011 9:24 pm
Posts: 161
Sincer n-as izola cu polistiren o casa de chirpici. Nu ca ar fi riscu prea mare, dar :
- parca prefer ceva ce lasa sa treaca vaporii. Paie, talaj, perlit imi par mai ok decat polistirenu.
- peretii de chirpici tind sa fie strambi, curbi mai "manuali". Sa pui placi dreptunghiulare rigide de 1x0,5m si sa aibe si un aspect rezonabil, e cam greu.

Articolu nu am apucat sa-l citesc, chestia cu vaporii e destul de complicata, nu ca nu ar fi importanta da e cam tehno-ezoterica.

PS Adi la inceputul postului zice ca-i un articol publicat pe 2 ianuarie, unde a fost publicat?
Concluzia - cea ca peretii care respira nu sunt o idee buna - nu e tocmai corecta. Sunt si articole si se pot aduce argumente, da-s curios unde s-a publicat initial.

Asa pe scurt era un experiment foarte simplu - doua borcane in aer cald si umiditate ridicata - in unul se pun cateva fire de talaj, in celalalt nu se pune nimic. Ambele sunt inchise ermetic si scoase afara in aer rece. La cel fara talaj in el condenseaza vaporii pe pereti, la celalalt nu. Apa tinde sa fie absorbita in materiale celulozice, var si pamant si difuzia sa se faca prin material nu prin aburi.

Intr-un zid de paie corect facut nu se produce condensul desi apa migreaza. E drept ca are loc un transfer de caldura corespunzatoare energiei de vaporizare dar aia oricum se duce si daca elimini vaporii aia prin ventilatie si sa recurgi la casa etansata in plastic si ventilatie fortata cu recuperare de caldura doar de dragu caldurii din 2-3-5 litri de vapori cat reuseste aparatu ala sa condenseze pe zi nu mi se pare ca merita.

_________________
rizomii firului de pir: noutăți din substratul viuhttp://www.firdepir.ro/categorie/rizomi/


Top
 Profile  
 
Display posts from previous:  Sort by  
Post new topic Reply to topic  [ 50 posts ]  Go to page Previous  1, 2, 3, 4, 5  Next

All times are UTC + 2 hours


Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest


You cannot post new topics in this forum
You cannot reply to topics in this forum
You cannot edit your posts in this forum
You cannot delete your posts in this forum
You cannot post attachments in this forum

Search for:
Jump to:  
cron
Powered by phpBB © 2000, 2002, 2005, 2007 phpBB Group