Un curs de agricultura ecologica/permacultura pentru nevoile fermierilor si celor din mediul rural

x1                      5-6 Septembrie, un curs de permacultura la ferma Legume Fericite, la 30 minute de Bucuresti, imbinand factorii ecologici si economici ai fermelor.Poate primul curs de permacultura din Romania, dedicat fermierilor si gospodarilor

header

 

Comunicat de presă

Eveniment organizat de Asociația Română de Permacultură în cadrul Campaniei “No hate speech de la A la Z”

 

22 februarie–Asociația Română de Permacultură  a organizat în Cluj-Napoca o proiecție de film prin care s-a promovat egalitatea interetnică dintre români și rromi după modelul  locuitorilor din Șomcuta Mare, județul Maramureș.

La fel ca și în  cazul sistemelor naturale,  monocultura duce la sărăcirea și chiar  distrugerea comunităților prin pierderea diversității și a valorilor. Prin îmbrățișarea policulturii,  comunitățile umane devin mai  bogate si mai rezistente.  O astfel de comunitate policulturală bogată și rezistentă este cea din Șomcuta Mare, județul Maramureș unde românii și rromii trăiesc în armonie și se ajută reciproc.

Read more

Ascultă, popor al Chirpiciului, ascultă tu om al Cremenei!

“Ascultă, popor al Chirpiciului, ascultă tu om al Cremenei!

Ascultă, tu  grădinar și fermier, și tu livădar, podgorean, păstor și văcar!

Îndeletnicirile tale sunt admirabile și generose, sunt arte ale belșugului și creșterii; dar ele sunt periculoase.

Prin porumbul  înflorit omul spune „acesta este aratul și semănatul meu, acesta este pământul meu”

Printre oile care pasc femeia spune, „aceastea este înmulțirea și grija  mea, acestea sunt oile mele”

În brazdă sămânța încolțește foame.

În staul vaca fată frică.

Hambarul este îndestulat cu sărăcie.

Mânzul iepei îmblânzite este furia.

Fructul  măslinului este războiul.

Ai grijă, tu, popor al Chirpiciului, ai grija, tu om ai Cremenei, și vino in Sălbăticie,

nu zăbovi de tot în agricultură, e periculos să trăiești acolo.

Vino printre ierburile sălbatice încărcate de rod, stejarii grei de ghinde, rădăcinile dulci din pământ nearat.

Vino pe deal alături de cerb, în râu alături de pește, pe pajiști alături de prepeliță.

Le poți lua, le poți mânca,

Ca și tine, ele sunt mâncare.

Ele sunt alături de tine, nu pentru tine.

Cine este stăpânul lor?

Aici sunt ținuturile Pumei,

Aici sunt dealurile Vulpii,

Aici sunt pădurile Bufniței,

Aici sunt întinderile Șoarecelui,

Aici sunt heleșteele Crapului

toate sunt un singur Loc:

Vino și găsește-ți locul în ele.

Aici nu există garduri, doar reguli.

Aici nu există război,  aici e doar moarte;  Aici există moarte.

Vino și vânează, căci pe tine te vânezi.

Vino și adună-te din iarbă, din ramură, din pământ.

Traiește aici, dormi bine, pe Pământul care nu este al tău, ci tu însuți.”

 

Un îndemn de la a Doua și a Treia Casă a Pământului

– pe un pergament caligrafiat din locul de reuniune Serpentin al Wakwaha-

din „Always Coming Home”  de Ursula K. Le Guin

Copacul- John Fowles

Copacul- John Fowles

A stabili o relatie cu natura este atat o arta cat si o stiinta, aflata dincolo de simpla cunoastere sau simplul sentiment; si, cred eu acum, dincolo de misticismul oriental, transcedentalism, „tehnicile de meditatie” si toate celelalte- sau cel putin asa cum noi, vesticii, le-am convertit spre propria-ne   folosinta, intr-o maniera care se arata tot mai narcisista: pentru a ne face sa ne simtim mai bine, mai bogati in interpretari, mai dinamici. Cred ca la natura nu se poate ajunge astfel, transformand-o intr-o terapie, o clinica gratuita pentru admiratorii propriilor sensibilitati. Cea mai subtila dintre instrainarile noastre fata de ea, si cel mai greu de inteles, este nevoia de a o folosi intr-un anume fel, de a trage un folos personal. Nu vom intelege niciodata natura (sau pe noi insine) pe deplin, si fara indoiala n-o vom respecta niciodata, pana cand nu vom disocia caracterul ei salbatic de notiunea de folosinta- oricat de nevinovat sau inofensiv folosul. Caci tocmai inutilitatea generala a unei parti atat de mari din natura se afla la radacina vechii noastre ostilitati fata de ea.

Sera subterana

Profit acum de faptul ca am acces la internet (de o luna de zile nici n-am mai deschis calculatorul), ca sa postez cateva lucruri care mi se par utile si educative.

De exemplu, informatiile despre sera subterana. Pe care le-am primit si eu de la cineva, mi s-au parut foarte utile si demne de a fi impartite cu altii. Acum ceva vreme a fost un reportaj la tv despre un chinez de prin Buzau, care cultiva tot timpul anului rosii intr-o sera subterana. Fara incalzire, fara consum de energie electrica sau gaze, cu cheltuieli minime.

Mai tarziu, am primit pe mail un document pdf. care explica foarte simplu cum se poate construi o astfel de sera. Pentru ca nu stiu cum sa atasez documentul respectiv, nici nu stiu daca se poate, va pun la dispozitie urmatorul link, de unde il puteti downloada.

Sera subterana : http://www.bensoninstitute.org/Publication/Manuals/Walipini.pdf

Sa va fie de folos! :)

 

Un om, o vaca, o planeta – Cum sa salvam lumea

La polul opus, nu o companie, ci un om. Nu o afacere ci un crez.

Filmul „Un om, o vaca, o planeta – Cum sa salvam planeta” este un film minunat, un omagiu adus  atat lui Peter Procter, parintele agriculturii biodinamice moderne, cat si miilor de tarani si fermieri anonimi de pretutindeni (in special din India, pentru ca aici este filmat mare parte din film) pentru care nici pamantul, nici producerea hranei nu sunt o afacere ci insasi viata lor.

Gasiti filmul, tradus, pe site-ul revistei on-line Info-terapii, la acest link.

Sper sa va placa si sa va inspire. :)   Si sa va stearga putin din gustul amar pe care (poate) vi l-a lasat filmul precedent.

Cum spunea o reclama de pe National geografic:

Puterea unui om este aceea de a face ceva. Orice. Acest film o demonsteaza din plin.

 

Mycelium Running

Mycelium Running

Cu toţii ştim câte ceva despre ciuperci:  că există ciuperci comestibile şi ciuperci necomestibile, că acestea din urmă pot fi otrăvitoare şi, de multe ori chiar letale, că unele dintre ele pot fi cultivate industrial, devenind o sursă de venituri deloc neglijabilă. Read more