Convergența de Permacultură 2019

După o pauză de 3 ani de la seriile convergenței de permacultură din România, ținute an de an, Asociația Română de Permacultură împreună cu prietenii de la Ermitaj Malin au reluat această tradiție, regândind un alt format ce s-ar putea demonstra a fi benefic acestei mișcări. Pregătirile au început de zor cu o săptămână înainte pentru ca lucrurile să decurgă cât mai bine pentru oaspeții noștri: am făcut provizii de alimente locale, activitățile de grup au fost pregătite, spațiul fermei a fost amenajat, până și măgărușii dând o mână de ajutor la cositul ierbii. 

Timp de 3 zile, cu ajutorul unei echipe de voluntari care au avut rol atât de co-organizatori cât și facilitatori, s-au derulat în spațiul fermei Ermitaj Malin din județul Bistrița Năsăud, activități dedicate atât practicanților de permacultură, cât și vizitatorilor și curioșilor entuziaști.
Acesta ediție a ridicat un mare semn de întrebare: “Cum creștem permacultura în România?”, iar cu ajutorul celor implicați în această mișcare s-a încercat găsirea de multiple soluții. Totodată, networking-ul, dragostea de natură, relaxarea, curiozitatea s.a au fost motivațiile celor ce au participat. Astfel, pentru marea noastră preocupare s-au organizat activități și exerciții de community building menite să creeze un spațiu de încredere, empatie și liberă exprimare în centrul discuțiilor. Am stat în cerc la umbra marelui carpen de la Ermitaj și ne-am cunoscut sau recunoscut, ne-am deschis, ne-am jucat. Permacultura s-a manifestat social prin întâlnirea noastră.
 66701011_1256484204524766_3301412799179128832_o
Împreună am co-creat o definiție a permaculturii clarificând orice ambiguitate apărută în cale. Mantra primei zile a fost: “Suntem toți împreună în asta!” … pe același drum, cu viziuni dar și provocări similare. Astfel, cu toată aceasta energie concentrată am lucrat împreună pentru a răspunde la problematica convergentei.
Au fost prezenți oameni cu ocupații diverse: grădinari urbani, educatori, Off-grideri, fermieri, eco-constructori și designeri. Cu toată aceasta diversitate de cunoștințe și experiențe am făcut World-Cafe în urma căruia am generat zeci de idei din care câteva speram să devină realitate în scurt timp. Un subiect fierbinte al discuțiilor a fost centralizarea mișcării permaculturale la nivel național și nevoia unor reprezentanți locali din diferite regiuni ale țării. Am fost cu toții de acord ca pentru a ajuta evoluția aceastei mișcări în țară, următorul pas ar fi sincronizarea proiectelor, asociațiilor și inițiativelor locale într-o unică rețea națională cu reprezentanți locali în toate zonele țării. Astfel, o structură de acest tip va permite luarea unor decizii la nivel național, delegarea unor reprezentanți ai permaculturii românești la nivel internațional și creerea unei rețele unice de oameni în permacultură.
66375577_1256484124524774_7841201872525328384_o
Totodată, s-a discutat perspectiva unei întâlniri de proporții în viitorul apropiat, un festival al permaculturii care să adune sute de persoane, profesioniști și curioși. Astfel, oameni ai permaculturii din toate regiunile se vor uni într-o singura mișcare ce se dorește a avea un impact puternic, creând vizibilitate și generând mai mult interes în jurul acestui concept.
Până în acest moment, aceste 2 prime zile au fost în totalitate dedicate permaculturii și oameniilor ce se regăsesc alături de ea. A treia zi, a fost o zi în care ne-am deschis tuturor curioșilor, celor ce simpatizează cu conceptul de Permacultură sau celor care nu au reușit să ajungă din timp în primele 2 zile, dar care se regăsesc pe harta PermaculturiiAșa că, au avut loc foarte multe activități și întâlniri cheie. Mai mult, Ermitaj a primit vizita surpriză a domnului primar Constantin Toma din municipiul Buzău și a domnului primar Mureșan Ioan din comuna Nușeni, ambii reprezentanți evocând interesul pentru proiectul Ermitaj Malin și pentru viitorul permaculturii în România. În această perspectivă, orașul Buzău ne-a fost prezentat ca un debutant actor în domeniul permaculturii, totuși unul important, unde proiecte mari de permacultură și economie circulară urmează a fi implementate.
Am organizat activitățile folosind Open Space Technology ceea ce înseamnă ca programul a fost co-creat spontan cu oamenii care au venit în funcție de nevoile grupului și de ce a avut fiecare participant de oferit. Cu încrederea pe care am avut-o în oamenii ce vor veni, acel tabel gol pe care l-am afișat pe perete la începutul zilei  s-a transformat într-un program consistent și diversificat cu activități ce se petreceau în paralel. S-a discutat viitorul asociației ALPA, s-a vorbit despre case ecologice, s-au prezentat proiecte ca Ecoruralis și Cutia Țăranului, s-a ținut un curs de grădinărit BIO-intensiv cu ARP, atelier de indentificat plante cu cei de la Permacultură Tureni și multe altele. 
66246347_1256485937857926_4716428571285913600_o
Cu toată aceasta energie canalizată într-o singură direcție, cea de dezvoltare a permaculturii pe teritoriul României, multe idei și proiecte frumoase au prins viață urmând să fie puse în practică prin colaborarea celor care își doresc această schimbare. Iar asta ne bucură și ne motivează pe fiecare să continuăm pe acest drum, drumul alături de natură. La urma urmei, în permacultura nu avem nevoie doar de o mana de oameni care să facă lucruri mări și perfecte ci mai degrabă e nevoie de participarea tuturor cu pași mici pentru a face această lume un loc verde și sigur care să prospere alături de noi toți.
66464058_1256484574524729_8236598099393380352_o
Text scris de Tiberiu Marcu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *