„Food forest” / Gradina silvica – introducere

Cateva din experimentele mele de permacultura puteti gasi aici:

Ce este un „food forest”? In romana, termenul cel mai potrivit pe care l-am gasit a fost „gradina silvica”, deci asa ii vom spune in acest articol.

O gradina silvica este un ecosistem care are structura unei paduri, are majoritatea plantelor comestibile, perene, si in general are nevoie de foarte putina ingrijire. Pot exista si plante anuale care se autoinsamanteaza.

Acum, padurea noastra poate arata ca o padure naturala mai tanara sau mai batrana, mai aglomerata sau cu mai mult spatiu, in functie de ce vrem sa crestem.

Multi am vazut, probabil, filmuletele lui Geoff Lawton sau Bill Mollison cu gradinile lor silvice. Ele sunt foarte aglomerate, cu pomi plantati foarte aproape, cu multe specii lemnoase de suport (o sa vorbim despre ele mai jos). Acest lucru nu este indicat in zona temperata, pentru ca nu avem atata lumina (unghiul soarelui este mult mai mare la tropice). In functie de ce vrem sa crestem, trebuie sa lasam o distanta mai maricica intre coroanele pomilor (Martin Crawford recomanda 1.5-2m)

Structura este totusi asemanatoare unei paduri, si este organizata pe straturi. Daca uitam putin de clasificarile speciilor, fructelor, timpului de rodire si asa mai departe, si ne uitam doar la inaltimea pomilor, putem avea 7 straturi in gradina noastra silvica.

1) stratul pomilor inalti – aici putem avea castan, stejar, conifere cu seminte comestibile, nuc, dud, sau, daca vrem furaje pentru animale, gladita (Gleditsia Trichanatos). Avantajul gladitei este ca nu umbreste atat de mult si lasa mai multa lumina sa treaca mai jos.

2) stratul pomilor micuti – orice fel de pom fructifer altoit, care nu depaseste ~5m (mar, par, cires, piersic, cais, alun, migdal, prun gutui etc).

3) stratul arbustilor – zmeura, mure, coacaze, agrise, merisoare, salcioara, mazare siberiana (Caragana arborescens)

4) stratul plantelor cataratoare vertical- vita vie, kiwi rezistent (Actinia arguta)

5) stratul plantelor care se intind orizontal – hardy yam (Dioscorea batatas)

6) stratul plantelor erbacee mici – specii de condimente/plante aromatice, legume perene

7) stratul radacinoaselor – cartof, napi porcesti, hardy yam (Dioscorea batatas)

In functie de ce strat incercam sa cultivam, planificam distanta dintre pomi astfel incat sa avem destula lumina. Daca, spre exemplu, vrem castani, si nu ne intereseaza prea mult ce o sa fie dedesubt, nu lasam prea mare distanta intre coroanele lor si incercam cu ceva plante mai tolerante la umbra sub ei.
Daca ne intereseaza legumele, putem avea cativa metri distanta intre coroanele pomilor altoiti, si distanta mare intre cele ale pomilor inalti.
Fertilizarea solului intr-o gradina silvica
Pe langa speciile productive, putem folosi „specii suport”. Acestea au un singur rol – de a „ingrasa” solul. La tropice sunt folosite foarte mult plantele (sau pomii) care fixeaza azot, pe cand in zona temperata, este mai important ca planta sa produca multa biomasa decat daca fixeaza sau nu azot.
Plus ca, nu avem prea multe in aceasta categorie (Specii de salcam, anin, mazare siberiana, specii de salcioara, specii de trifoi, lucerna, fasole si mazare). Plantele mor la inceputul iernii (sau le putem cosi, sau taia pomii la nivelul capului), si lasa materie organica pe sol (frunze, tulpini) care
incet incet putrezesc si se transforma in humus.

Exista si plante numite „acumulatori dinamici” – in general au radacini adanci, ajung in straturile de subsol si sunt bogate in minerale – exemplul clasic este tataneasa – frunzele sunt bogate in fosfor, potasiu si alte microelemente si o putem cosi de cateva ori pe an.

Mollison spune ca in zona temperata, cantitatea totala de biomasa/unitatea de teren este mai mare intr-o pasune decat intr-o padure. Se refera la biomasa care putrezeste la sfarsitul anului (frunze vs iarba nepascuta). Dar, o combinatie de pomi si pasune – o preerie – este mai productiva decat ambele.
Cum ajungem la o gradina silvica?
Daca plantam pomii, arbustii si via, si aram/sapam pamantul dupa care plantam plantele mai mici la distanta optima pentru productie, o sa fim coplesiti de buruienile si iarba care ies. O sa avem spatii libere intre plante, mai ales cand sunt mici, si vegetatia nedorita va aparea.

Ideea este sa umbrim si sa innabusim cat mai mult vegetatia nedorita, fara a afecta prea mult productia. Metoda pe care o incerc eu este sa plantez mult trifoi alb, impreuna cu legume, si in timp sa tai din trifoi si sa fac loc mai mult legumelor.
Exemplul meu (terenul este de aprox 1800 m2, 50 * 30, 50 de la Nord la Sud, 30 de la Est la Vest; randurile de pomi sunt E-V):
In toamna 2012 am plantat pomii altoiti (stratul 2) – meri, peri, pruni, gutui, caisi si aluni. Urmeaza cativa migdali in primavara. Pomii sunt plantati la distanta de 4m intre ei, si distante variabile intre randuri. Intre randuri voi planta legume si radacinoase perene, cu timpul voi vedea ce conditii de umbra le priesc. Cand pomii fructiferi se vor maturiza, probabil doar cateva specii vor produce decent sub pomi.

Tot in toamna am plantat si arbusti (mure, zmeura, catina, afine si coacazi), in diferite locuri pentru a vedea unde le merge mai bine cu timpul – intre pomi, in fata sau in spatele pomilor la diferite distante.

Urmeaza sa plantez un rand de 2 castani (plantati la distanta de 20m), si 4 randuri de gladita (3 pe rand la distanta de 10m) – ei vor fi deasupra pomilor fructiferi, si ii vor umbri partial. De asemenea, voi completa cateva spatii cu migdali, coacazi rosii, agrise, salcioara ca furaj pentru gaini si specie suport, si mazare siberiana (in toamna 2013)

Plantele cataratoare (via si kiwi-ul rezistent) le voi planta probabil in toamna 2013, pentru ca nu prea au pe ce sa se catare. Kiwi am decat seminte oricum, deci trebuie sa creasca

Pentru legume, voi cosi iarba, si folosi gainile sa curete pamantul, dupa care am cateva optiuni:

gainile dorm intr-un cotet mobil, sunt inconjurate de un gard mobil care se muta pe masura ce mananca iarba si racaie pamantul

1) semanat de trifoi alb (creste mic, innabusa iarba, fixeaza azot, nu incurca prea mult plantele, rasare repede) impreuna cu legumele. Vedem ce iese, s-ar putea sa fie un dezastru, dar am vazut cateva experimente similare reusite pe net la ferme comerciale.

2) plantat stoloni de capsuni foarte desi, si legume printre ei. Cu timpul, legumele perene vor umbri capsunile si se vor intinde mai mult. In gradina lui Martin Crawford am vazut capsuni cam pe toata suprafata (avea vreo 4000m2), crescand pe sub pomi, arbusti, castani, bambus si alte plante. Ideea este sa nu lasam iarba sa iasa cu ajutorul capsunilor

3) metoda „sheetmulch”..cartoane si ziare asezate pe pamant, acoperite cu paie, plantat rasadurile in gauri date in carton, si speranta ca vor creste destul de mari si vor innabusi iarba pana cand putrezeste cartonul

La toate aceste metode, mai am un bun ajutor – gastele. In trecut, erau folosite pe plantatiile de tutun ca „weeder geese” – „gaste plivitoare”, pentru ca nu mancau tutunul, ci doar iarba si buruienile care cresteau pe langa. Gastele, de fapt, sunt animale de pasune, la fel de mult ca o vaca sau oaie. Nu prea mananca ele grau si porumb in mod natural. Mancarea lor preferata este iarba si leguminoasele (trifoi, lucerna etc). Doar ca nu fac diferenta intre iarba de 3cm si rosia de 3cm.
Deci, cand legumele mai cresc, si sunt probleme cu iarba/trifoiul, pot folosi gastele ca ajutor. Din nou, e o idee, s-ar putea sa fie un esec total. Trebuie imprejmuite, folosite in diferite zone, monitorizate des, etc

Legumele vor fi majoritatea frunzoase, exista varza si salata perene, plante asemanatoare spanacului, rubarba si altele care nu le am in cap, dar am semintele :). De asemenea vor fi si radacinoase perene (napi porcesti si hardy yam).

Ca specii suport, am plantat salcii (cateva sute de bucati taiate din cateva salcii mari), frasini (rasariti in gradina din frasinii mari), salcami (rasariti prin gradina), si voi cumpara salcioara (undeva la 0.3 lei un puiet de 1 an). Primul an le vori lasa sa creasca, deoarece sunt intr-un climat secetos, cu temperaturi mari iarna si am nevoie de umbra si umiditate. La densitatea de acum, orice planta ar creste mai bine cu puietii deasupra (cred eu). La toamna, sau toamna viitoare, pe masura ce si pomii fructiferi se maturizeaza, voi incepe sa tai din speciile de suport la nivelul capului, sau mai jos, partea taiata urmand sa fie aruncata langa pomi ca ingrasamant.

Asa arata acum o saptamana, daca as avea o camera sau un telefon care sa poata face poze decente, as face poze decente, de atunci am mai facut un „cerc de pruni”, si am pus salcii.

 

Acum, sa vedem ce iese, ca abia astept caldura :)

Intr-un articol viitor, voi scrie si despre incercarea de a incorpora plante anuale care se autoinsamanteaza in gradina silvica.

21 thoughts on “„Food forest” / Gradina silvica – introducere

  • 19/02/2013 at 10:30 pm
    Permalink

    Frumos. Felicitări pentru inițiativă! Chiar acu mă întrebam despre plantatul pomilor, și mă pregăteam să reaiau cititu la cartea lu bilică, da miai scurtat treaba, mersi mult, și spor la lucru!

    Reply
    • 21/02/2013 at 2:02 pm
      Permalink

      Mersi la fel. Cartea lui bilica e aur 😀

      Reply
  • 24/02/2013 at 11:56 pm
    Permalink

    Food forest cred ca s-ar traduce mai bine ca „padure comestibila”. Sa pui in schema si catina. Este fixatoare de azot neleguminoasa, si fructele sunt extrem de bogate in vitamine. Trebuie sa aiba soare, umbra nu-i place. Merge si de gard viu ca are spni. De gladita am citit ca pastaile fragede s-ar putea folosi si in hrana umana, insa nu am gasit niciunde referiri. Stiu ca se pot rontai cand sunt coapte ca au interiorul dulce , si am mai auzit ca s-ar fi folosit in Banat ca inlocuitor de roscove, dar nici asta nu stiu cum . Daca afli ceva in sensul asta sa dai de stire.

    Reply
    • 25/02/2013 at 7:46 am
      Permalink

      Cu gladita, astia mai batrani de la mine din sat rontaiau miezul cand erau mici cam toti..dar o procesare ceva pt cantitati mai mari nu stiu…eu cand vreau sa caut daca o planta are ceva comestibil (de fapt multe detalii despre ea) ma uit pe pfaf.org

      Am uitat, am si vreo 6-7 femele de catina si un mascul :)

      Reply
  • 01/03/2013 at 9:22 am
    Permalink

    Exista catina mascul si femela?
    Nu stiam si as vrea sa -mi pun si eu. De unde pot sa iau?

    Delia

    Reply
    • 01/03/2013 at 6:35 pm
      Permalink

      Catina e intradevar o planta dioica, asa se numesc in botanica plantele care au florile unisexuat, iar acestea se afla pe plante diferite. Ca si meiul, canepa si altele. Natura a creat si astfel de plante, cele mai multe fiind monoice unisexuat, adica pe o planta, fiecare floare contine si parti masculine si feminine probabil 80% sau poate si mai mult!

      De unde poti cumpara? Habar n-am, dar cred ca poti gasi la magazinele de gradinarti si poate chiar si la supermagazine.

      Reply
  • 02/03/2013 at 5:43 pm
    Permalink

    Anul trecut am văzut puieţi de cătină la târgurile apicole Blaj şi Vâlcea care se vor ţine anul acesta în 21-22 martie şi respectiv 23-24 martie

    Reply
  • 06/03/2013 at 5:06 pm
    Permalink

    Se gaseste catina la Bricostore 3 plante in pachet 12 lei

    Reply
  • 10/03/2013 at 6:28 pm
    Permalink

    Apropo de catina, ferma de excelenta din Romania se gaseste in jud Arad, la Frumuseni…
    Recomand calduros, au patru soiuri omologate,selectii proprii si nu riscati sa cumparati doar masculi sau doar femele…pt interesati pot oferi mai multe inf-tii
    In alta ordine de idei, gladita este tot una cu roscovul salbatic si maglorul…

    Reply
  • 18/03/2013 at 10:22 pm
    Permalink

    si ca sa vedeti ca nu sunteti singuri – si eu citesc de ceva timp despre permacultura – dar sunt in stadiul de uimire – am o livada distrusa de taieri si stropiri cu care inca nu stiu ce sa fac – primavara asta imi propun sa plantez multe inclusiv in livada … si mai vedem.

    cand ziceti „Cartea lui bilica” va referiti la Bill Mollison – de unde iau cartea?

    Reply
    • 19/03/2013 at 8:35 am
      Permalink

      De pe net. Moca torrentz.eu sau scribd.com

      Sau, daca vrei cu bani, tot de pe net :)). Amazon, ebay etc

      Reply
  • Pingback: Emilian

  • 10/05/2013 at 11:07 pm
    Permalink

    Buna seara
    De unde va procurati semintele/pomii pe care ii plantati?
    Citind cateva carti de permacultura caut seminte din surse sigure ptr
    soiuri de trifoi alb,trifoi marunt, lupin, mazare,fasole,secara, hrisca, topinambur,lucerna, sulfina,salata, spanac,rapita, facelia,etc
    Poate ma puteti ajuta cu cateva informatii
    Multumesc
    Daniela

    Reply
  • 11/05/2013 at 10:08 am
    Permalink

    Buna ziua,

    Trifoi alb si lucerna din magazin, lucerna si trifoiul nu se trateaza in general. Lucerna e mai ieftina in targuri (la tara)
    Fasole din targul local
    Hrisca nu am gasit, inca sunt in cautare de nedecorticate, dar ar trebui la plafar
    Salata si spanac tot la fel.
    Topinambur de la un tip din Buzau, numarul e aici: http://agricultura-sustenabila.blogspot.ro/2012/03/o-leguma-pe-nedrept-uitata-topinamburul.html

    Restul nu folosesc

    Numai bine
    Gabi
    http://www.permacultura-romania.com

    Reply
    • 11/05/2013 at 1:06 pm
      Permalink

      Buna ziua
      Multumesc ptr raspuns dar cred ca semintele ar trebui procurate din surse sigure (terenuri pe care nu s-au folosit pesticide) zone izolate si nu chiar de oriunde.
      La tara cand am fost (comuna) intrebam daca in targ sunt seminte si imi raspundeau ca exista magazin ,adica nu este o sursa „sigura”.
      Multumesc
      Daniela

      Reply
      • 14/05/2013 at 2:06 am
        Permalink

        de pe un site am gasit…Lista semintelor modificate include trifoiul, rosiile, cicoarea, inul, papaya, cartoful, orezul sau sfecla de zahar…..in cartile de permacultura autorii spuneau de importanta soiurilor ,sa nu fie mofificate genetic ,de preferat soiuri vechi din surse sigure.

        Reply
  • 11/05/2013 at 1:17 pm
    Permalink

    Treaba cu semintele nu e atat de grava daca nu sunt modificate genetic, pt ca la anul (daca le opriti) aveti seminte curate.

    Mai exista o banca de seminte (in lucru) a organizatiei Bucuresti in Tranzitie, puteti sa-l contactati pe Sid Stefanescu pe facebook

    Gabi

    Reply
  • 12/05/2013 at 6:49 pm
    Permalink

    Despre dioscorea batata poate dezvolta cineva ? E cultivabila la noi, inmultire, surse, etc ?

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *