Experimente „permaculturale” la Strambeni

Inainte de toate, trebiue sa ma prezint: Ma numesc Gabi, am 23 de ani si din martie 2012 am cumparat o casa batraneasca cu 3500m2 de pamant in Strambeni, comuna Caldararu,  Arges. Satul este la 53 de km de Pitesti pe directia Rosiori de Vede.

Update 2016: Ma puteti gasi si pe http://permacultura-romania.com/ , unde se discuta mai mult strategiile dedicate fermierilor ce vor sa introduca tehnici din permacultura, dar si metode pentru gospodarii individuale.

De cativa ani cochetez cu notiunea de sustenabilitate globala in contextul actual al civilizatiei umane, care, pentru multi dintre noi nu arata prea bine. Ca tot am ajuns aici, as face bine sa si definesc acest termen: conform lui Bill Mollison, un sistem sustenabil este un sistem care produce cel putin atata energie cata consuma si cata a fost folosita pentru inceperea sa, pe parcursul „vietii” sale. Pana sa aud aceasta definitie, eu ii ziceam mai babeste: ceva care o data stabilit, merge la infinit.

Desi la inceput am crezut ca problemele noastre tin de tehnica si stiinta, am realizat destul de repede ca cel mai mare impediment al sustenabilitatii este de natura administrativa/politica. Cu alte cuvinte, avem cunostintele (ca si specie, nu neaparat individual), avem un oarecare acces la ele (prin internet, carti, experti din diferite domenii), doar ca nu le aplicam si nu am facut o legatura intre diferitele domenii.

De ce? este o intrebare buna. De ce cultivam porumb si nu castani, tecari si stejari sa hranim porcii? De ce nu avem toti sobe nemtesti kacheloven (sau kang, cum li se zice prin china, sau rocket mass heaters mai nou) sa ne incalzim prin radiatie si ardem petrol sa incalzim apa din calorifer sa incalzim aerul din casa, sa ne incalzeasca pe noi? De ce exista cladiri care consuma cantitati imense de energie doar pentru caldura, ventilatie si lumina cand putem reduce aceste costuri la probabil 10%? Pentru ca….asa se face..Cum bai nene sa vi tu sa-mi zici sa nu mai pun porumb? Sa-mi convertesc masina pe biogaz? Ce dracu’ esti nebun? Multe din aceste idei ne sunt „bagate in cap” de mici, fara voia noastra, si fara stiinta parintilor. Prin educatie (scoala), televizor, reclame, si bineinteles convorbirile si experientele cu semenii.

Partea buna e ca, mai nou, din ce in ce mai multi oameni devin constienti de aceste probleme reale, cum probabil am devenit si eu acum ceva timp. Ca sa revin, acum vreo 2 ani am inceput sa-mi bat capul cu tot felul de solutii „dubioase”, cum imi place sa le zic: sisteme hidrofonice pe spatiu minim, panouri solare, energie din surse complicate, reciclari, remodelari, printari 3d si tot felul de tehnicalitatii, de care, la un moment dat, mi s-a luat. M-am scarbit. Punct.

Probabil ca asa „este”. Vezi problema si incerci sa gasesti o alternativa. Decat ca pe mine alternativele m-au facut sa plec de la masa de studiu cu gandul ca e mult prea greu.

Dupa ceva timp, noroc cu youtube-ul, am dat de permacultura. Cu alte cuvinte, filmulete despre gradini (asa vedeam pe atunci). N-am acordat mare atentie, pentru ca sincer, nu m-a atras. Era prea banal pentru mine. Plus ca, nu oferea nimic nou (dupa parerea mea). Asta pana am dat de un film cu Sepp Holzer care mi-a aratat ca: se pot face multe in multe „locuri” (clima, forma de relief sau peisaj diferit), se poate face extrem de usor, si, cu putina bataie de cap, se poate face absolut orice de care avem nevoie pentru a trai bine-mersi. Dupa care am downloadat cateva cursuri ale lui Mollison si „m-am imbolnavit” de permacultura. Pana la urma, „toate problemele lumii se pot rezolva intr-o gradina”. Ceea ce, parerea mea, e adevarat.

Dupa care, mutat la tara, si inceput experimentat. Problema mea era ca nu am avut rude la tara, si sunt absolut sigur ca in toti 22 de ani de viata (cat aveam atunci) nu am stat mai mult de 2 saptamani la tara (in total, cu tot cu vizite de o zi, gratare, excursii etc). Cum arata rasadurile? Rossile, ardeii, mazarea? Cum deosebesti cocosul de gaina? Ce dracu faci cand te trezesti fara curent si nu sti sa invarti o siguranta? Cum bati un cui care nu vrea sa intre? Mai pe scurt, eram „praf”.  La toate.

Nu-i nimic, aveam un mare avantaj: se cheama internet :) Informatii peste informatii peste informatii. Dupa ce am studiat si acumulat ceva experienta (la care nu prea ai cum sa trisezi) am ramas la ideea ca as vrea sa cercetez cateva chestii.

Totul este relativ la climatul si peisajul meu, care, fata de restul tarii, este destul de uscat (500mm precipitatii anuale), cu veri foarte calduroase pana la 40 de grade. Aici am nevoie in primul rand de umbra pentru a impiedica evaporarea si a reduce temperatura.

Asa ca proiectele mele sunt (detallii in viitoarele posturi):

1. Legumicultura pe suprafete mari printre pomii fructiferi (stagiile timpurii ale food forestului) – inceput in toamna 2012

experimentez cu distanta dintre pomi si  randuri si cu inaltimea si permeabilitatea (luminii) pomilor

metode usoare de insamantare folosind animalele, bineinteles fara arat si prasit

 

 

 

2. Pomicultura si cresterea plantelor perene in sistem food forest in climatul nostru (unde trebuie sa avem mare grija cu lumina deci distanta dintre pomi) – inceput toamna 2012

la fel, diferite specii de pomi, arbusti si cataratoare cu inaltime si permeabilitate diferita

metode de control si raspandire ale plantelor de la suprafata pamantului folosind animalele

 

3. Piscicultura si cresterea plantelor acvatice – am avut un mini iaz in 2012 dar voi sapa cu excavatorul unul mai mare in aprilie

 

4. Sisteme straturi inaltate pentru gradinari acasa : am fost destul de multumit anul trecut, tinand cont ca am udat gradina o singura data in conditii in care vecinile udau dimineata si seara (dupa cum stiti, cea mai nasoala seceta in ultimii 50 de ani in sud). A fost doar un strat inaltat anul trecut si vreo 5 scufundate, nu am vazut nici o diferenta asa ca anul asta toate sunt inaltate (la 80cm fata de sol ca sa nu ne aplecam cand plantam, culegem etc)

 

 

5. Pomi furajeri (sau comestibili pentru cine se incumeta) mai neobisnuiti: 3 sau 6 castani (trebuie sa ma hotarasc) urmeaza sa fie plantati printre restul pomilor, alti 9 vor fi tecari (Gleditsia triacanthos), un siberian pea shrub (Caragana arborescens este in pamant de asta toamna, restul semintelor le incep laprimavara) . Urmeaza sa primesc seminte de Pinus Pinea, Pinus Cembra, Pinus jeffreyi si Pinus koraiensis (conifere cu seminte comestibile).

Siberian Pea Shrub „Mazare siberiana” Caragana arborescens – tufis leguminos care face pastai comestibile cu continut mare de proteina (36%)

 

 

Pastai (teci) de tecar/ghimpar/gladita (Gleditsia Trichanatos) puse la uscat. Furaj pentru vaci, oi, capre, porci si pasari (macinate). Produce abundent in conditii de seceta

6.  Tot felul de plante relativ neintalnite ca bambus, specii de suport native si non native, cartofi dulci (Dioscorea batatas), kiwi rezistent la (Actinia arguta), cateva radacinoase perene al caror nume nu il mai tin minte, cateva frunzoase perene (rubarba, patrunjel peren, varza perena etc), paulownia (care asta toamna a murit la -2 grade, dar incepe sa dea din radacini)

Paulownia tomentosa (sau elongata, nu stiu exact) plantat candva asta vara (tarziu). Au murit la primul inghet si acum dau din radacini in casa

 

7. Cateva dispozitive solare (anul trecut am avut o versiunea foarte vaga de dus solar – un bazin de tabla cu un furtun de dus), anul asta am cumparat cateva lentile Fresnel care vor focaliza lumina pe acelasi bazin vopsit negru, si inchis intr-o cutie izolata. De asemenea un cuptor solar facut acasa. Uscatorul solar de fructe este deja facut, este o versiune putin mai avansate decat a unei vecine care pune 2 scaune, o blana, pune fructele pe blana si le acopera cu un geam :).

8. Soba / rocket mass heater / kacheloven care as vrea sa imi incalzeasca si apa iarna viitoare

 

9. Cresterea ciupercilor, al caror miceliu trebuie sa soseasca in cateva saptamani :)

 

10. Chicken tractor-ul care este un cotet mobil inconjurat cu gard. Gainile curata iarba din viitorul „food forest”, urmand sa plantez legume.

 

11. Cutie cu rame

 

12. Compost

 

Ideea este sa cercetez cat mai multe posibilitati, sa le documentez si (daca toate merg bine) sa creez un centru de cercetare.

Asa ca, intru in al doi-lea an de stat la tara cu mai multa experienta, dorinta de a tine cursuri si de a raspandi informatia, si mai mult chef de munca :)

 

Numai bine!

37 thoughts on “Experimente „permaculturale” la Strambeni

  • 10/02/2013 at 10:01 pm
    Permalink

    „De ce nu avem toti sobe nemtesti kacheloven (sau kang, cum li se zice prin china, sau rocket mass heaters mai nou) sa ne incalzim prin radiatie si ardem petrol sa incalzim apa din calorifer sa incalzim aerul din casa, sa ne incalzeasca pe noi?”

    Petrolul nu e ars pentru incalzire. Petrolul e transformat in combustibili pentru transporturi, in materii prime pentru industrie.

    Incearca tu sa incalzesti un oras cu lemne, sa vezi unde ajungi…

    Reply
    • 11/02/2013 at 8:23 am
      Permalink

      Sunt curios cu ce sunt incalzite caloriferele. Sunt absolut sigur ca e un combustibil fosil care fie vine din petrol, fie sunt carbuni, fie gaze naturale – in toate cazurile fiind neregenerabile la rata care le consumam.

      Pana sa se descopere petrolul cu ce se incalzeau oamenii oare? In absolut toate casele din Anglia in care am fost am vazut un semineu. Conform unei prietene, satele mai mari care acum au devenit orase se incalzeau exclusiv cu lemne si carbuni. Carbuni obtinuti din lemne.

      Nu e imposibil sa incalzim un oras cu lemne, dar nu asta este idea, mai ales cand orasul a fost proiectat sa fie incalzit cu altceva in afara de lemne.

      Nu am pus vrut sa pun problema la modul: cum facem sa incalzim orasele actuale cu lemne? ci: daca am proiecta orase/asezari umane eficiente care sa poata fi incalzite cu combustibil regenerabil? Oricum principala sursa de economisire a energiei nu este metoda de incalzire externa, ci proiectarea casei astfel incat sa fie incalzita de soare, de celelalte case, sa fie protejata de vanturi (care pot raci casa intr-o iarna cu 25%)
      Apropos, sunt case in Danemarca incalzite exclusiv de soare.

      Reply
      • 21/03/2013 at 2:16 pm
        Permalink

        Soarele trebuie sa fie in centrul sistemului nostru de viata, nu numai in centrul sistemului nostru solar :) . Subscriu si eu ca la cati suntem daca ne-om face toti sobe de teracota ( ca asa le zice pe la noi, mai pe româneste prin Ardeal facute din cahle – bineinteles ca de la germanul kachelofen ) om arde padurile intr-un ritm din care ne mai scoate doar mormantul. Romania a pierdut dupa primul razboi mondial, incepand cu epoca industriala agresiva peste 60% din suprafata padurilor. Si comparand cu ce se gasea pe teritoriul Daciei prin comparatie cu ce se gasea in tarile Române, inclusiv Transilvania pe la 1600, se estimeaza ca am pierdut 80 % din suprafata padurilor. Ne ducem in jos incet da sigur.
        Va laud initiativa. Sunt un fan al permaculturii, insa trebuie sa va spun ca taranul român ( acel locuitor al tarii noastre pentru care animalele si pamantul erau mai sfinte decat viata, sau ale sfinte, astazi din pacate pe cale de disparitie ) este o intreaga biblioteca ambulanta despre agricultura sanatoasa. Citind ceea ce ati scris dumneavoastra, imi vedeam bunicii cu ochii mintii facand acum 30 de ani ceea ce dumneavoastra experimentati astazi. Solutia este clara, intoarcerea la pamant si grija pentru natura, asta mai ales in cazul in care nu esti cladit sa faci fata stresului betoanelor. Daca nu vine vreun asteroid o sa traim inca milenii. Am un sfat pentru dumneavoastra. Luati un taran ardelean si ca sa-i treaca timiditatea imbatati-l bine. O sa fiti uimit/a de ce-o sa descoperiti daca il intrebati despre pamant si cresterea animalelor. Bunicul meu zicea ” nacazu te invata, asa ca daca vrei sa nu dai de nacaz, asculta-i pe ai batrani ” Da cateodata ii bine sa dai de nacaz, te caleste si te face de cremene asemenea taranului român pe spatele caruia s-a cladit România. Mult succes !

        Reply
        • 21/03/2013 at 2:42 pm
          Permalink

          Tot respectul pt taranul roman, dar din experienta mea, nu este nici pe departe o biblioteca ambulanta. Cand vin daunatorii, insecticid, cand vin bolile, fungicid. Nici pe departe, adun planta x, fac un macerat si stropesc. Sau plantez planta y langa planta mea preventiv. Nu, sapa/arat (distrugerea solului) si semanat. Merge, bine, nu merge, iara bine, asa a vrut Dumnezeu.

          Permacultura ofera principii/directive mult mai complexe decat „cum sa avem o gradina”. Conserva apa si solul, ciclizeaza nutrientii, foloseste interactiuni intre animale si plante. Nici una nu este prezenta la tara, decat poate interactiunea: bai scapa-ma si pe mine de iarba asta ca ma innebuneste, adu vaca. Dar este foarte „primitiv” comparat cu ce se intampla in permacultura. N-o sa vezi tarani care isi iau rate care sa manance semintele din balega de vaca. Sau pasunat prin rotatie. Ciobanul de la mine din sat a bagat deja oile pe pasune. Si suntem in martie!! Bineinteles ca alearga cu ele de la 7 pana la 6.

          Cu privire la lemn ca si sursa de incalzire, de ce suprafata credeti ca e nevoie ca sa incalzesti o camera intr-o casa batraneasca la campie?

          Reply
          • 22/03/2013 at 2:13 pm
            Permalink

            Abia acum vad cat de multe am pierdut nefiind atent cand vorbea bunicul. Zeama bordeleza ( piatra vanata ( sulfatul de cupru ) + var stins ) un insecticid de contact eficient. Zeama de la spanacul fiert , de la urzici. Decoctul de frunze de nuc. Tutunul ca planta si ca decoct. Inlocuitul cartofilor comuni cu cartofi dulci rezistenti la boli si daunatori. Ca ierbicid si totodata ingrasamant natural, urina de la vaci. Pe toate astea le-am vazut actionand eficient si cu rezultate multumitoare asupra sanatatii plantelor. Bineinteles ca permacultura este dovedita stiintific, dar are cu siguranta radacinile in zestrea inepuizabila a truditorilor pamantului de pretutindeni. Cand vorbesc despre taranul roman nu vorbesc despre ala care merge Duminica la biserica cu costum si cravata si palarie de domn. Care a vazut ca daca ierbicidezi curtea nu mai trebuie sa dai cu sapa :). Spuneam ca este pe cale de disparitie.

      • 03/03/2015 at 2:32 pm
        Permalink

        Buna ziua gabi.anul acesta ma apuc si eu de permacultura si vroiam sa te rog daca poti sa-mi trimiti cativa cartofi dulci pentru samanta si un butas de kivi.daca vrei am cartofi mov si albastri.da-mi te rog un semn pe email.multumesc

        Reply
  • 11/02/2013 at 9:46 am
    Permalink

    Pana ca petrolul sa fie exploatat si folosit comercial, oamenii se incalzeau intr-adevar cu lemn si carbune. Dar cata populatie era pe planeta la vremea aia?
    Sa incalzesti cateva miliarde de oameni cu lemn e o idee naiva.

    Ce vreau sa subliniez e ca permacultura chiar nu e o solutie la orice problema.
    Si permacultura nu trebuie facuta doar de dragul permaculturii.

    Daca majoritatea populatiei ar folosi principiile permaculturii, doar si-ar prelungi agonia pe planeta asta.
    Permacultura n-o sa ne dea energia care sa ne duca pe alte planete.

    Reply
    • 12/02/2013 at 12:07 pm
      Permalink

      De ce sa mergem pe alte planete mai nene, ce aici ne lipseste ceva?

      Vad ca stii multe lucruri deci cred ca ai incercat permacultura pana ti-a iesit pe sub nas.

      Ori oi fi vreun „expert” de tastatura care n-a pus mana in viata lui pe o lopata?

      In alta ordine de idei, bv Gabi. Si pentru eforturi, si pentru articol, si pentru inceputul de traducere 😉

      Reply
  • 11/02/2013 at 10:45 am
    Permalink

    Am cateva argumente solide impotriva postului dumneavoastra.
    „Sa incalzesti cateva miliarde de oameni cu lemn e o idee naiva.”

    1. (metoda de incalzire) Pe ce baza faceti afirmatia asta? Mie, in casa de la tara, care ar fi putut fi mult mai eficienta imi trebuie aprox 1.5 m sterni de lemne pe iarna. Casa mea are sobe vechi carora le putem creste eficienta de cateva ori. Cred ca putem taia atat pe an pentru 1-2 oameni. Nemaivorbind de latitudinile 0-30 unde in conditii neexagerate de relief este relativ usor sa ai o casa pasiva (incalzita doar de soare)
    Batranii care stateau aici nu cumparau lemne. Am 5 frasini inalti care erau curatati la 1 an-2 de cracile laterale, si o coasta abrupta de pe care completau o data la cativa ani.
    Acum vreo 50 de ani, singura metoda de incalzire a oamenilor din satul meu erau paiele de grau. Nu aveau lemne
    Sunt oameni care au declarat ca in zone suburbane (deci suprafete nu prea mari) se incalzeau cu rocket mass heaters doar din cracile moarte ale pomilor.

    2. (proiectarea casei) Exista o casa in Romania (postul este pe softpedia de acum o saptaman – doua) care merge spre eficienta foarte mare – omul a facut focul doar 2 luni iarna trecuta. In fiecare an, in ultimii 3 ani, a facut focul din ce in ce mai putin (caldura stocata vara in pamant si eliberata iarna)
    Exista, dupa cum ziceam, case in Danemarca (Earthshipuri) care nu au nevoie de incalzire. Doar soare. Repet, nu au nevoie de incalzire, doar soare. Plus ca, pe acolo e mai frig

    3. Populatia (conform anumitor studii) coreleaza cu abundenta resurselor si „nivelul de fericire” al oamenilor. Nu s-a gasit inca explicatia, doar corelatia. Destule triburi din America de Sud cu un contact relativ mic cu lumea din afara care inca traiesc in padurea Amazoniana, au o populatie de cateva sute de oameni.

    Sunt absolut convins ca daca majoritatea populatiei s-ar comporta conform eticilor permaculturii (grija fata de oameni, de pamant, si o distribuire a surplusului) am fi toti fericiti si bine mersi :)

    Reply
    • 26/03/2013 at 8:57 am
      Permalink

      Buna Gabi,
      Poti sa dai cateva comunitati de pe facebook care te inspira? Multumesc.

      Reply
      • 26/03/2013 at 8:59 am
        Permalink

        Si care ar fi postul de pe softpedia despre casa din Romania cu eficienta termica foarte mare? Multumesc

        Reply
        • 26/03/2013 at 9:37 am
          Permalink

          Nu il mai gasesc, era un tip care isi facuse casa prin 2010 (cred), dadea detalii tehnice, spunea cum in fiecare an face focul mai putin timp pe an, avea poze, schite samd. Probabil ca google stie pe unde e..

          Reply
      • 26/03/2013 at 9:36 am
        Permalink

        Buna,

        Ma refeream la „Comunitatea de permacultura din Romania” – e grup pe facebook

        Reply
  • 11/02/2013 at 11:48 am
    Permalink

    Interesant, felicitari :)

    Spune-mi te rog despre rocket mass heater, l-ai facut singur, l-ai achizitionat?
    L-ai incercat?

    Ma tenteaza si pe mine ideea pentru o casa la sat.

    Reply
  • 11/02/2013 at 1:37 pm
    Permalink

    Salut, nu l-am facut, e in plan pana in iarna viitoare. Trebuie sa citesc cartea intai :)

    Daca te atrage ideea, sunt cateva grupuri pe facebook cu teme de dezvoltare de comunitati, permacultura, agricultura organica, tranzition towns etc

    Reply
  • 12/02/2013 at 10:10 am
    Permalink

    Salut,

    Felicitari pentu initiativa si mult succes. Te rog sa ne tii si pe noi la curent cu viitoarele realizari si esecuri. Sunt sigur ca vom avea toti ceva de invatat din experienta ta.

    Reply
  • 14/02/2013 at 2:11 am
    Permalink

    bravo,gabi…
    mult succes si sa mai dai detalii
    intentionez si eu sa incep un astfel de proiect chiar luna viitoare

    Reply
  • 14/02/2013 at 11:31 pm
    Permalink

    Bravo tinere!
    De asa oameni are nevoie tara noastra, tineri si cu initiativa.
    Te felicit si iti doresc multa putere de munca.
    Te asigur ca nu vei regreta niciodata alegerea de a te muta la tara.
    Sa auzim de bine oameni buni!

    Reply
  • 16/02/2013 at 8:24 am
    Permalink

    Buna ziua si bun gasit. De 5 ani am plecat si eu la tara sa-mi cultiv gradina. O experienta inedita si plina de piedici si diverse caracterizari din partea vecinilor ahronomi. Si eu m-am documentat ca si tine si am descoperit principiile permaculturiidar, exista o mare reticenta in special la persoanele care au trecut de-o anumita varsta sa-l pui sa faca compost sau humusil sau sa-i spui sa -si roteasca culturile ori sa mulceasca. Avem o tendinta naturala de a complica lucrurile in loc sa le simplificam. Abia dupa 2 ani dupa ce au vazut vecinii ca ni ar si nu sap gradina iar recolta este poate mai buna( cert mai de calitate) decat a lor au inceput sa vina sa intrebe ce si cum se poate face. Cu putina vointa cu multa munca si credinta putem face orice, important este sa nu abandonam ideea si sa indraznim sa traim mai simplu si mai sanatos. Un sfarsit de saptamana placut si spor la munca va doresc.”Inainte de rasplata Dumnezeu a pus sudoarea.”

    Reply
    • 16/02/2013 at 6:47 pm
      Permalink

      Buna ziua,

      Si eu intampin dificultati similare, dar, la sfatul unui prieten, nu incerc sa conving pe nimeni de nimic. Pe cine intereseaza ce fac, poate sa intrebe, si sunt si care intreaba. Pana la urma, sunt destui interesati care au nevoie de un exemplu, nu e cazul sa bat pe la usi straine.

      Numa bine

      Reply
        • 04/04/2013 at 7:44 am
          Permalink

          Haha, pai sa vina si unchiu. Am 2 libere, fara incalzire (nu cred ca va fi nevoie, daca luati o patura groasa). Ar fi buna o saltea, ca un pat nu are. Daca nu, o sa iau eu..

          Reply
  • 24/02/2013 at 11:41 pm
    Permalink

    Bravo Gabi, faci o treaba buna, si e foarte bine ca o impartasesti si altora. Si la ce a spus mem, raspunsul il dau unii ce fac permacultura de mai multi ani : http://www.whale.to/a/blume.html .Acest articol ar trebui tradus si in romana si postat aici pe site. Ar fi un bun exemplu de cat se poate obtine aplicand permacultura asa cum trebuie. Un alt exemplu se poate vedea in filmul ” The Power of Community. How Cuba Survived Peak Oil „.Deci se poate daca se vrea, nu trebuie sa ne cautam alta planeta.

    Reply
  • 24/03/2013 at 9:40 pm
    Permalink

    Salut Gabi,

    Interesant articolul tau. Daca tot documentezi experimentele, poate iti gasesti timp sa si partajezi periodic informatiile intr-un blog, cum vad ca face Vasile Rosciuc. Cred ca problema cea mai dificila cu care se confrunta incepatorii interesati de permacultura in Romania (pentru mine este primul an) este lipsa de informatii localizate. Ma refer la specificul climatic al Romaniei, si nu la traducerea in limba romana a materialelor (de asta vad ca s-au apucat deja tinerii din Tei). Cursurile lui Bill Mollison au informatii prea generale. Filmele lui Geoff Lawton sunt ceva mai detaliate, dar nu tocmai utile pentru clima noastra temperat continentala (i-am cautat ferma pe google earth, e pe paralela 28 in emisfera sudica, noi suntem pe la 45 nord). Experimentele astea locale sunt extrem de importante pentru a consolida baza de cunostinte, si inainte de a discuta despre cursuri predate altora, cred ca ar fi mult util sa partajam intai intre noi tentativele initiate si rezultatele obtinute, pentru a castiga timp si a nu incerca in paralel aceleasi lucruri, desi se stia deja ce rezultat ar putea avea in zona noastra.

    Ne poti spune cat ai cheltuit pentru achizitia „mosiei”? Am auzit vorbindu-se despre sume de la 15.000 la 50.000 RON pentru o casa cu gradina. Cred ca multi sunt satui de oras, dar se tem de tara pentru ca nu stiu cat de ieftine (prin comparatie) sunt casele si terenurile. De unde astepti sa-ti vina semintele de specii „exotice”? Le-ai comandat online sau ti le trimite un prieten?

    Majoritatea plantelor de legumicultura am vazut ca necesita lumina directa. Pentru a limita evaporarea nu cred ca ai nevoie de umbra, ci ai mai degraba nevoie de mult mulci, adica de oprirea evaporarii direct la nivelul solului, fara a bloca lumina plantelor de cultura de deasupra. Eu am facut anul trecut un mic experiment. Am sapat in iarba cateva zeci de cercuri de 1 metru diametru pentru lalele (deh, anul trecut nu auzisem de permacultura, m-a plesnit gradinaritul intai cu flori) si pe unele le-am acoperit cu aschii, iar pe altele nu. Iar acum, in primavara, am vazut clar diferenta. Cele neacoperite se uscau pana in pranz, daca iesea soarele dupa o noapte ploioasa, si formau imediat o crusta groasa si tare de cativa cm buni (e si un sol argilos…). Cele acoperite cu aschii ramaneau umede zile intregi, in conditiile in care stratul de aschii este de grosime minima, cat sa nu se vada pamantul (nu am gasit decat aschii colorate, la baumax, cu 49 lei sacul de 50 litri). Abia astept ca anul asta sa experimentez cu straturi mult mai groase de mulci din productie proprie.

    Printre pomii fructiferi poti pune arbusti care sa fixeze nitrogen si pe care sa-i poti tunde periodic pentru productia de mulci si taia definitiv in cativa ani, dupa ce incep sa rodeasca pomii fructiferi (nu am identifiact inca speciile cele mai potrivite pentru clima noastra). De asemenea, am vazut ca se pot cultiva si o serie de plante suport (asa numitele „plant-guild”) direct sub pom, care sa indeparteze daunatorii si care sa protejeze pomii de boli. Detalii aici:

    An-Apple-Centered-Guild-An-Excerpt-from-Gaia-s-Garden
    http://www.scribd.com/doc/38483043/An-Apple-Centered-Guild-An-Excerpt-from-Gaia-s-Garden

    si aici:

    The flowers of the parsnip plant left to seed will attract a variety of predatory insects to the garden, they are particularly helpful when left under fruit trees, the predators attacking codling moth and light brown apple moth. The root also contains Myristricin, which is toxic to fruit flies, house flies, red spider mite, pea aphids, a simple blender made extraction of three blended parsnips roots to one litre of water through a food processor (not one for preparing food) and left overnight, strained and use within a few days.
    http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_companion_plants

    Reply
    • 25/03/2013 at 8:22 am
      Permalink

      Salut,

      Si eu m-am lovit de aceleasi probleme cand am inceput, cel mai bun lucru ar fi probabil o organizatie/ferma in genul Institutului de Permacultura, care sa aiba gradini demonstrative, sfaturi si cursuri pt diferite climate si zone (urban/rural).
      Eu pe casa si teren cu tot ce e pe aici am dat 5000 euro, ceea ce e mult, dar am vrut sa ma mut repede, pana sa facem actele…se gasesc case cu gradina si la 100-150 milioane, trebuie numai sa le cauti bine…majoritatea taranilor n-o sa puna anunt pe internet :)

      Cu privire la legume, da, de acord la scara mica. La scara mare n-o sa mearga metoda pentru ca va trebui sa adunci intotdeauna mulci si sa tii buruienile sub control.
      Asa ca in „food forest” o sa fie putin diferit, deocamdata cu putina umbra (cat sunt pomii mici), dupa din ce in ce mai multa, in ideea ca o sa fie productie mai scazuta de legume din lipsa luminii, dar nu ma deranjeaza.

      Cu privire la plantele fixatoare de azot, nu sunt chiar atat de importante in climatul nostru, mai mult in cel tropical, la noi ar fi mai bine sa produca multa biomasa (zice Lawton). Probabil ca de aia nici nu sunt asa multe

      Reply
  • 25/03/2013 at 6:23 pm
    Permalink

    Institut de permacultura, in Romania? :) Glumesti! Pai la noi e capitalismul in verva, trebuie sa vanda comerciantii ierbicide, pesticide, ingrasaminte toxice, samd Astora le cauta intre coarne „academicienii”, ca astia sunt cei care impart banii. Permacultura e aproape o forma de revolta populara, este spaima elitelor. Cum adica sa se descurce fiecare pentru el? Si lor cine le mai pune pe farfurie? Putem conta doar unii pe altii, de asta spun ca e bine sa ne impartasim experientele pentru a mari cat mai repede baza de cunostinte locale.

    Ai iesit destul de bine la pret. Sunt si mai ieftine, da, dar numai cand te roaga ei. Daca esti tu cel care intreaba, se uita sa ceara mult, ca asa se cade, deh. Dar daca poti sa astepti si dispui de fonduri, cumperi cateva loturi la 10.000 si faci cate un food forest pe fiecare. Teoretic te duci doar la cules, nu? Daca nu ti le culeg vecinii inainte :)

    Sigur ca vei aduce intotdeauna mulci, dar aduci din zonele tale exterioare. La dimensiunea loturilor din romania, nu prea iti permiti sa ai si zona 5, dar ceva semisalbatic tot trebuie sa lasi, un refugiu pentru fauna locala. Eu intentionez sa las jumatate din suprafata cam de capul ei. De aici sper sa-mi adun biomasa pentru mulcire. Pe langa ierburile libere, am mai descoperit o metoda foarte rapida de a produce biomasa in cantitati industriale: am gasit un soi de dalii care din aprilie pana octombrie cresc de vreo 3 metri inaltime, ca niste arbusti. Cand a venit timpul sa scot bulbii pentru iernat, nu am putut frange lujerul cu bratele, pentru ca se lemnificase. l-am taiat literalmente cu fierastraul, ca pe un pom. Abia ridicam lujerul cu frunze de la sol ca sa-l arunc in gramada… M-am procopsit si cu frunze si cu bete. Anul asta vreau sa pun pe tot perimetrul terenului, din 50 in 50 de cm, daca-mi ajung bulbii.

    Reply
  • 25/03/2013 at 8:30 pm
    Permalink

    Hmm, ma refeream la un institut de permacultura facut de unul din comunitate, nu de stat…eu mai discutam cu Sorin anul trecut pe tema asta…

    Tare treaba cu daliile, nu am mai auzit. Imi puteti da si mie cativa bulbi?

    Reply
    • 26/03/2013 at 6:30 pm
      Permalink

      Nu cred ca ai voie sa folosesti numele de „institut”, are un anumit statut juridic. Dar am prins ideea, e vorba de ceva demonstrativ. Cred ca mai intai trebuie sa ne demonstram noua insine :) Unde mai discutai?! Pe pagina de facebook am vazut ca nu prea misca nimic. Am gasit cateva grupuri dedicate permaculturii, dar fie domneste tacerea, fie sunt publicate reclame fara nicio legatura cu subiectul.

      Sigur ca o sa va dau bulbi, dar nu stiu daca anul asta imi raman, pentru ca am extins perimetrul aplicatiei. La toamna/iarna voi avea sigur sigur surplus de bulbi din soiul asta „magic”. Am vreo 60-70 de soiuri diferite, dar asta e singurul care mi-a depasit orice asteptari in materie de biomasa. Celelalte fac flori mai deosebite, dar cu talie mica. Utilitatea lor este pur estetica. Nici nu stiu daca are nume, l-am luat de la o matusa din gradina.

      Intr-un timp ma gandeam sa si gatesc o parte din bulbi, pentru ca soiul este mult mai productiv decat cartoful si nu are atatea sensibilitati la daunatori. Si chiar am gasit pe internet referinte cum ca bulbii erau consumati de amerindieni (ar mai fi si astazi). Am gasit chiar si retete, dar am dat si de o pagina a unei universitati care lista dalia ca planta otravitoare pentru om, daca este consumata in cantitati mari… Asa ca m-am abtinut, deocamdata. Ar mai fi de analizat posibilitatea folosirii ca furaje, dar pentru mine nu este relevanta (incerc pe cat posibil sa nu consum produse de origine animala).

      Unde se pot purta discutii mai lejere? Aici eu nu primesc notificari de raspuns, trebuie sa verific manual, daca imi aduc aminte.

      Reply
      • 26/03/2013 at 8:54 pm
        Permalink

        Grupul se numeste „Comunitatea de permacultura din Romania”

        Reply
  • Pingback: Emilian

  • 14/05/2013 at 9:30 am
    Permalink

    Salut! Spune-mi te rog ai facut ceva curs inainte sa te incepi experimentele de permacultura?

    Reply
    • 14/05/2013 at 7:54 pm
      Permalink

      Salut, da am fost la cateva, dar nu PDC-uri.

      Reply
  • 02/01/2014 at 11:31 am
    Permalink

    Pentru toti cei de mai sus,dar in special pt Gabi, nu va descurajati ! Omul din greseli invata, dar mai important e sa faci ceva ! Cautati si descarcati tot ce se poate despre: case subterane,permacultura,agroforestry,aquaponics si altele conectate cu ele. Veti gasi mii de filme,pe care le puteti descarca cu realplayer ! Eu am plecat de la o idee cu o casa semi ingropata si le-am gasit pe restul !Toate sunt bune… luati din ele ideile care va intereseaza si….Experimentati ! Gabi ai tot respectul meu !Voi veni sa te vizitez in primavara.Sunt tot din Arges.

    Bafta tuturor! Iulian
    Ps: nu uitati de biogaz….Pt incalzire si gatit !

    Reply
  • 22/05/2014 at 10:27 am
    Permalink

    Salutare!
    Am citit tot ce s-a scris mai sus. Regasesc natura ROMANULUI autohton in argumentatiile oferite. Dragilor, datorita „ignorantei” am reusit sa nu avem identitate ca romani in 2014. De ce simtiti unii dintre voi ca trebuie sa va asigurati ca cei ce va impartasesc diferite proiecte, au facut sau vor face cele mentionate. Hai sa plecam de la ideea cea mai simpla! Iti doresti sa iti cultivi legume intr-un mod natural, intreaba cum! Doresti sa te incalzesti mai ieftin, intreaba cum! Va rog lasati toate „romanismele” inutile. Daca nu ai unde sa pui in practica un proiect ecologic, cere permisiunea unora care au loc, oferindu-ti voluntar efortul. Sunt aici pentru ca sunt iubitor de Romania. Cred in oameni si in inteligenta nativa romaneasca. Daca intradevar doriti discutii, alegeti forma si structura scopului pozitiv. Iulian in data de 02.01.2014 ora 11:31am, chiar la final a spus :Ps: nu uitati de biogaz….Pt incalzire si gatit ! Biogazul este un carburant simplu de procurat si foarte util. Cu un compresor (actionat de un motor pe benzina transformat cu functionare pe biogaz) si cateva butelii il puteti stoca. Haideti sa folosim tehnologia in favoarea noastra si lasati oameni buni comentariile carcotase.

    Pentru oameni de bine, tot binele!
    Pentru oameni ezitanti, spor la treaba!
    Pentru oameni carcotasi, treceti la treaba!

    Sustin initiativa si autodepasirea!

    Reply
  • 06/11/2016 at 1:47 am
    Permalink

    Ce faceti d-voastra la Strimbeni eu fac de multa vreme am 4oo de pomi si arbusti si multe plante aromate,
    de tratamente, daca doriti dati-mi adresa de e-mail sa va trimit poze cu diverse faze,plantare ,1 an,2 ani 3-7 ani pe rod referitor la stropirea cu diverse solutii ecologice ajuta putin la fel ca medicamentele naturiste dar daca boala este intrata efectul este zero si trebuie sa recurgi la chimicale,dar mare atentie trebuie sa ai o lupa cu led cu marire de 55x ca sa vezi pe dosul frunzelor tot ce nu se vede cu ochiul liber ca apoi sa stropesti,altfel stropesti degeaba fara efect,cu pierderi de timp si bani cheltuiti.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *