Marcotaj aerian

Ma gandeam de ceva vreme sa incerc aceasta metoda de inmultire a pomilor, insa din diverse motive am tot taraganat, dar ieri intr-un sfarsit am decis ca este momentul. Vream in principal sa folosesc un stimultator de crestere numit Radistimul, insa la chioschul unde se gaseste de cumparat acest produs nu am gasit pe nimeni deoarece personalul era plecat in concediu si probabil concediul a fost prelungit, deoarece scria pe o foaie in geam ca magazinul va fi inchis in perioada 1-4 august, iar inca in data de 5 cateva femei de pe la tara vindeau flori in fata gheretei, iar pe usa nu se putea vedea decat un lacat, asa ca am decis ca inainte de a pleca putin in vacanta sa incerc metoda.

Am citit pe net cate ceva despre metoda aceasta si a fost tare laudata la cursul de la Malin de catre Steve ca fiind superioara celorlalte metode de inmultire, butasii rezultati (daca le pot spune asa, nu cred ca asa se numesc, in caz ca nu i-am nimerit sa-mi fie cu iertare) ar fi mult mai rezistenti, nu mai trebuie altoiti pentru ca mostenesc aceleasi gene de la parinti, insa ma intreb atunci de ce nu se foloseste aceasta metoda la scara mare de atatea companii producator de arboreti. E clar ca sunt atatea lucruri aplicate gresit la scara mare si poate si asta ar putea fi unu din ele.

In fine, am decis sa aplic aceasta metoda pe visinul plantat in fata blocului de mine pe cand aveam vreo 10 ani. Am luat doua pungi de plastic si le-am despicat in 4, am mers la garaj mi-am taiat vreo 16 bucati de sarma lungi de aproximativ 5 cm, briceagul, o sticla cu apa si o punga cu sol pentru flori dupa care am inceput sa decojesc diferite crengi de scoarta. In principiu am citit ca acest procedeu se aplica crengilor crescute in ultimul an si nu prea se face la crengile care au crescut in anii anteriori. Eu am incercat si cu unele si cu altele si astept sa vad rezultatul. Asadar am decojit o bucata de scoarta, am legat la un capat o parte din bucata de punga cu o sarma, am pus o mana de sol dupa care am udat si am legat punga la celalalt capat. Din ce am citit scria ca in jur de sase saptamani ar trebui sa se formeze radacinile dupa care se poate taia si planta. Am mai vazut cateva clipuri pe Youtube despre acest procedeu, denumit in engleza si „air layering”, iar ei spuneau ca trebuie sa fie umezeala permanenta in interior.

Eu am mai incercat in vara asta acest lucru pe un avocado pe care il am pe balcon si dupa vreo 3 saptamani se vedeau ceva firisoare, precum niste radacini, dar am folosit alt suport pentru pamant si dupa ce l-am pus inapoi s-a cicatrizat si nu s-a mai intamplat nimic. E drept ca nu prea am avut nici grija de acel sol sa fie umezit in permanenta.

Am sa revin ulterior sa va spun care a fost procentajul de reusita, ce a functionat si ce nu.

Vream sa va mai zic ca am pus un cires, un kiwi si doua citrice in gradina din fata blocului chiar in toiul verii, m-am ambitionat dupa ce am citit ca si Sepp H. planteaza pomii fructiferi tot vara si culmea ca se pare ca mi-a si iesit desi nu am aplicat metoda lui, a trecut deja o saptamana si umpic si nu dau nici un semn ca nu le-ar conveni ceva. Cat despre kiwi m-am lamurit ca daca e aclimatizat o iarna poate supravietui pana la -22 de grade Celsiuns, asta din proprie experienta. Citisem pe undeva pe net ca atunci cand sunt aclimatizati pot trece peste iarna indurand temperaturi de -12 grade Celsiuns, ei iarna asta am doi care au stat la -22 si acum sunt verzi. Am sa pun poze si cu ei cum incerc sa-i agat de un molid plus inca alte vite pe care le-am transplantat in acest an. Asa ca sper ca si cei doi arbusti citrici sa supravietuiasca, tot din experienta am scos unu pe pervaz azi-iarna cateva ore la un ger de aproximativ -15 grade Celsius dupa care l-am repozitionat in interior. Vreau sa spun ca i-au picat frunzele in urmatoarele zile si bine inteles mi-am spus ca l-am omorat, dar in cateva saptamani a scos din nou frunze.

8 thoughts on “Marcotaj aerian

  • 28/08/2011 at 3:11 pm
    Permalink

    Si eu am incercat metoda asta de altoire, insa la vita de vie. Aveam un butuc de vie batran care dadea semne ca ar vrea sa se usuce si nu as fi vrut sa pierd soiul respectiv. Era gros la tulpini si era si legat undeva pe sus pe o bolta. Corzi noi nu avea de loc lungi ca sa ajunga pana la pamant asa ca m-am gandit cum as putea ”urca” pamantul la putinele cordite tinere de sus. Am luat o sticla de plastic, i-am taiat fundul si am introdus coarda prin gatul sticlei, cu grija sa nu rup ochii care tocmai se formau, fiind primavara tarziu. Am pus niste hartie mototolita in jurul corzii jos in sticla pentru ca sa inchid gaura de la gatul sticlei. Am umplut apoi cu pamant de gradina si am udat bine. Am fost nevoit sa leg sticla care s-a ingreunat de una din sarmele de la vie ca sa nu se rastoarne sau sa se rupa coarda. Din cand in cand am mai udat bine. A mai si plouat acolo. Toamna in sticla erau foarte multe radacini. Am taiat cu foarfecele de curatat via coarda de pe tulpina mama si apoi am scos-o din sticla incercand sa deranjez cat mai putin radacinile. Am sapat groapa si am plantat. Am mai udat din cand in cand si acum un butuc de vie tanar si rodnic. Nu stiu cat de bine merge metoda la pomi dar la vie sa stiti ca reuseste. E verificat!
    Cu bine! marius g

    Reply
    • 25/03/2013 at 9:00 pm
      Permalink

      Salut.
      Esti incepator. Fara comentarii.
      Inmultirea prin marcotare (in subsol sau aeriana) nu este una si aceiasi metoda de imnultire cu ALTOIREA !
      Daca ALTOIREA se poate realiza la mai toate plantele (culmea si la toate animalele – inclusiv la oameni…:) ), marcotarea NU MERGE :)
      Dealtfel marcotarea nu da rezultate pe foarte multe plante.
      In ce priveste rezultatul tau – de care mult te-ai bucurat – trebuie sa iti spun ca nu merita atat de multa bucurie !!!
      Vita de vie nobila SE ALTOIESTE – nu se marcoteaza !!!
      Marcotarea se face numai asupra portaltoiului (vitei blanc, salbatica), pe care ulterior se face altoirea cu vita nobila.
      Vita nobila moare dupa cativa ani (intre 2 si 5 ani de la inradacinare) datorita unei boli – FILOXERA – la care vitele nobile nu rezista.
      Nu te astepta ca vita obtinuta prin marcotare sa aiva o viata prea lunga.
      Asta e.
      Totusi apreciez ca iti place si incerci sa te ocupi de inmultirea si raspandirea soiurilor bune de pomi sau vie.
      Succes.

      Reply
  • 08/02/2012 at 11:47 pm
    Permalink

    e o metoda buna de imultire pt plantele lemnoase. am vazut rezultate f bune la specii de magnolie. totusi nu se foloseste pe scara larga fiindca cere mult timp in realizarea marcotajului propriuzis si mai ales un control al umiditatii substratului. un coleg de-al meu a folosit cu succes folie de aluminiu alimentar acoperita cu plastic (pungi), fara nici un stimulator. magnoliile respective au format radacini in aprox 3 saptamani.
    in ceea ce priveste aclimatizarea plantelor am observat ca un rol f f mare in rezistenta la frig o are umiditatea. multe din plantele sensibile la frig de fapt pier in urma asocierii nefaste a temperaturilor scazute cu un regim hidric deficitar sau din potriva exagerat.
    palmierii, cactusii, lamaiul rezista mult mai bine la frig atunci cand nu sunt udati.
    kiwi, bambusul, coniferele exotice sunt f sensibile la frig dupa o toamna secetoasa.
    nu recomand de loc conducerea kiwi-ului in molid. in cativa ani va rezulta un amestec de corzi incalcite pe un molid complet deformat.
    pomii pot fi transplantati vara, doar ca cer o udare zilnica si dusuri pe frunze daca sunt mai mari.
    succes in gradinarit

    Reply
    • 25/03/2013 at 9:24 pm
      Permalink

      Stefan, gresesti in multe locuri in formularile tale.
      Nu este asa cum spui.
      Marcotarea este una dintre cele mai folosite metode de inmultire in special pentru plantele decorative SI MAI ALES PENTRU OBTINEREA RAPIDA SI SIGURA DE PORTALTOI PENTRU FOARTE MULTE SOIURI DE POMI FRUCTIFERI !
      Ai vorbit in expunerea ta despre magnilia.
      Da. Cea mai sigura si ATENTIE – cea mai rapida metoda de inmultire a magnoliei este marcotarea !
      In urma marcotarii magnoliei, in acelasi an dintr-o singura planta poti obtine pana la 25-30 de noi exemplare MATURIZATE si care in anul urmator sunt „pe rod” cum s-ar zice, adica infloresc.
      NU exista o alta metoda mai rapida si sigura.
      Aceiasi metoda se foloseste pe scara larga pentru obtinerea portaltoilor de mar, gutui, mahaleb, visin, cires, fiind metoda cea mai sigura si cea mai rapida.
      are si mici dezavantaje, dar sunt eliminate din start datorita multelor avantaje.
      Cat despre udarea marcotelor aeriene… Doamne !
      De ce atat de multa problematica ?
      Se uda saptamanal cu seringa si un ac, necesitand o foarte mica cantitate de apa.
      Acolo unde se fac multe marcotaje aeriene sunt folosite udarile prin picurare cu minifurtun, controlata, care rezolva pana si comoditatea deplasarii si injectarii apei cu seringa.
      Nu va sfatuiesc sa plantati pomi vara.
      Transplantarea pomilor vara necesita mult mai multe conditii IMPUSE de la bun inceput decat cele aratate de tine, si care in mai toate cazurile NU pot fi indeplinite.

      Vreau sa ma lamuresti cu ceva.
      Ce ai vrut sa spui cu :”in ceea ce priveste aclimatizarea plantelor am observat ca un rol f f mare in rezistenta la frig o are umiditatea. multe din plantele sensibile la frig de fapt pier in urma asocierii nefaste a temperaturilor scazute cu un regim hidric deficitar sau din potriva exagerat.
      palmierii, cactusii, lamaiul rezista mult mai bine la frig atunci cand nu sunt udati.” ???
      Aclimatizarea nu are nimic de a face cu umiditatea excesiva sau nu !
      Aclimatizarea este un procedeu tehnic de lunga sau foarte lunga durata, aplicat unor specii de plante (sau animale) prin care se ajunge in timp, de multe ori foarte greu – sau chiar deloc – la performanta ca descendenti ai plantei prime sa se acomodeze unui alt regim climatic decat cel din care provine, fara folosirea unor metode de hibridare sau folosire de altoiri sau modificari structurale.
      Apa in exces face rau si unei plante autohtone – perene !
      Pentru ca si in camp deschis daca ploua mult si – fara un strat de zapada – apar temperaturi sub minus 20-28 grade celsius, mare parte din plantele care altfel nu au nimic si suporta ierni pana la minus chiar 30-35 grade – MOR.
      Este vorba despre o modificare brutala a unor conditii generale de clima pentru care planta este pregatita.
      Ce o distruge ?
      Nu apa CI GHEATA CARE II DISTRUGE TESUTURILE IN URMA INGHETARII AI ODATA CU TESUTURILE PLANTEI, sau temperatura solului la radacina, care datorita prezentei apei in exces in sol permite inghetarea solului la temperaturi foarte joase fata de normal.
      dar sunt mute de spus legat de aclimatizare sau pierderi accidentale de specii.
      Salut.

      Reply
  • 25/12/2012 at 11:42 pm
    Permalink

    La smochin merge perfect. Am aplicat cu succes.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *