La fin du pétrole (breviar de idei)



Yann Arthus-Betrand dedică o emisiune din seria Vu du ciel problematicii complexe a epuizării resurselor petroliere: Fin du pétrole. Un parcurs sinuos, care-l pune în contact cu :

–         Christophe Marjorie, patronul multinaţionalei franceze Total, unul din cei mai mari jucători de pe piaţa produselor petroliere,

–         Philipe Stark, designer, îndrăgostit de mase plastice;

–         Josh Tickell, fondatorul organizaţiei Biodiesel America Organization;

–         Norman Benaly, amerindian;

–         Al Gore, vice-preşedintele lui Bill Clinton;

–         Angela Green, profesoară, iniţiatoarea unor programe de reconversie profesională în industria energiei verzi;

–         Robert Freling, preşedintele unei organizaţii non-guvernamentale care desfăşoară programe de implementare a energiei solare în Africa;

–         Harison Dillon, migrobiolog, dezvoltator al petrolului verde pornind de la alge;

–         Richard Heinberg, ziarist;

–         Steven Vromman, belgianul care şi-a redus cu 80% consumul total de petrol.

Câteva idei, menite să vă incite la urmărirea acestei emisiuni senzaţionale:

În SUA sunt 4 maşini la 5 locuitori. Dacă toţi oamenii de pe pământ ar avea aceeaşi proporţie de maşini, am trece de la 800 de milioane de automobile la 6 miliarde.

Dacă în 2030, numărul de maşini din China va fi proporţional cu cel din SUA, China singură va avea nevoie de tot petrolul produs pe Terra pentru a le alimenta.

Biocombustibilul trebuie trecut în rândul crimelor împotriva umanităţii. Un plin de benzină are nevoie de 200 kg de porumb, adică de mâncarea unui om pentru un an de zile.

De ce nu înţelegem azi, înainte de a simţi şocul din plin, efectele sfârşitului petrolului? Paradoxal, pentru că problema este prea mare.

Războaiele ultimilor ani sunt războaie ale petrolului (Kuweit, Iraq, Cecenia, Angola, Niveria). Jumătate din oamenii care trăiesc cu mai puţin de 1 dolar pe zi locuiesc în ţările bogate în petrol.

America are stocuri petroliere pentru 2 săptămâni. Prima economie a lumii se poate prăbuşi în mai puţin de o lună.

Agricultura modernă trăieşte doar prin injecţii de petrol. Se consumă 10 calorii de energie fosilă pentru 1 calorie de energie comestibilă.

Petrolul – o paranteză de 200 de ani în istoria omenirii.

12 thoughts on “La fin du pétrole (breviar de idei)

  • 12/07/2011 at 11:47 pm
    Permalink

    „Biocombustibilul trebuie trecut în rândul crimelor împotriva umanităţii. Un plin de benzină are nevoie de 200 kg de porumb, adică de mâncarea unui om pentru un an de zile.”

    Paragraful asta e discutabila din mai multe motive:
    – Problema sta in faptul ca suntem conditionati spre un stil de viata care necesita abuzul de combustibil lichid, energie, indiferent ca-i din surse bio sau rezerve minerale.
    – David Blume, este un sustinator al producerii de etanol aplicand principii de permacultura. Argumentele si „tehnicile” propuse de el se gasesc in cartea „Alcohol can be a Gas”, ce merita citita sau vedeti prezentarile video cu acelasi nume pe youtube.
    Site-ul oficial al promovarii biocombustibilului se numeste… (tineti-va bineee!): http://www.permaculture.com

    Reply
  • 13/07/2011 at 12:00 am
    Permalink

    Din argumenele lui Blume:
    – sunt plante mai potrivite decat porumbul pentru producerea de etanol. De ex. o statie de epurare municipala cu papura (mlastina) ar putea asigura o mare parte a combustibilului necesar localitatii deservite.
    – porumbul (in state) in majoritate e folosit in alimentatia vitelor iar borhotul ramas dupa fermentare si distilare pastreaza proteinele si imbunatateste vitaminele (produse de drojdie).
    – se pot realiza sisteme de productie sustenabile, cu intoarcerea nutrientilor in sol.
    – fermierii pot deveni independenti de „sistem”, ducand la eliminarea corporatiilor petroliere.

    Reply
  • 13/07/2011 at 4:47 am
    Permalink

    @ blimpyway,

    argumentul conditionarii nu este propriu-zis un argument. E ca si cum ai spune ca un alcoolist nu poate renunta la alcool pentru ca este dependent de alcool. Sau ca si cum ai spune ca nu putem cadea de la etajul pentru pentru ca suntem facuti sa mergem, nu sa cadem, si oricum daca am cadea in final ne-am zdrobi de pamant.

    Realitatea este ca dependenta noastra de automobile s-a nascut. Deci pana sa fim dependenti, am putut trai fara asta. Napoleon n-a formulat conditia aparitiei unei masini decente inainte de a-si face imperiul. S-a multumit cu un cal, ca si Iulius Cezar vreo 2000 de ani inaintea lui.

    Deci conditionarile, dependentele si slabiciunile vin si mor. Iar daca se intampla sa cazi de la etajul patru, ei bine, nu mai conteaza ca in restul vietii pana atunci ai mers cuminte pe drum. In forex agentiile de predictii spun clar: „Past performances does not garantee future results.” Cu alte cuvinte, nimeni nu-ti garanteaza ca intr-o zi n-ai s-o dai in bara.

    Reply
  • 14/07/2011 at 12:19 pm
    Permalink

    Alcoolicu asta o s-o dea in ciroza indiferent daca va schimba benzina cu palinca (care-i mai sanatoasa). Ca nu se poate lasa, normal ca recomand sa se lase, crezi ca aude?

    Argumentul era relativ la ideea ca inlocuirea benzinei cu etanol ar fi o crima impotriva umanitatii. Probabil considera ca n-ar mai avea unii ce manca

    Nu prea pot fi de acord caci:
    – si cu benzina crima e tot aia, in 2004 au murit 1,2 milioane de oameni in accidente de trafic si 50 milioane au fost raniti. Fara a socoti pe ai ce sufera sau mor din cauza poluarii, a razboaielor pt. petrol sau viitoarele efecte ale incalzirii globale.
    Marele tsunami din 2004 e considerat una din cele mari catastrofe naturale recente, cu 250000 de victime. Catastrofa artificiala numita automobil a omorat de 25 de ori mai multi oameni de atunci si pana acuma. Dar i se acorda mult mai mica importanta.
    – simplul fapt ca zeci de ani exista o supraproductie de porumb in US nu a ajutat cu nimic infometatii din celalalt capat al lumii. Faptul ca unii aleg sa nu faca etanol din porumb nu garanteaza ca un flamand din filipine sau kenia va avea ce sa manance. E drept ca exista o piata globala ce face ca o cerere de cirese in germania sa creasca pretul acestora pana-n india, dar insasi aceasta dependenta de hrana de la mama dracu e nebunia, crima, nu faptul ca germanii au pofta de mai multe cirese.

    Reply
  • 14/07/2011 at 1:43 pm
    Permalink

    Draga blimpyaw,

    cred ca undeva ceva s-a pierdut in argumentatia ta. Am zis ca inlocuirea benzinei cu etanol ar fi o crima impotriva umanitatii. Iar tu nu esti de acord, si-mi aduci ca argument faptul ca „si cu benzina crima tot aia e”.

    Hai sa reflectam putin asupra logicii formale. Avem doua elemente: Ana si Barosana. Eu fac afirmatia ca „Ana este o curva”. Iar tu zici ca nu poti fi de acord, pentru ca „Si Barosana este o curva”. Logic vorbind, constructia este ratata. Pentru ca Ana si Barosana POT FI concomitent curve. Faptul ca Ana este curva tine de esenta Anei, iar faptul ca Barosana este curva e indiferent fata de curveitatea Anei. Barosana ar putea fi sfanta, Ana n-ar fi mai putin curva. Nici mai mult. Ele vor avea eventual o piata de impartit, insa la nivel de esenta nu vor putea sa se tulbure reciproc.

    Deci, faptul ca biocombustibilii constituie o crima impotriva umanitatii nu elimina, nici nu contrazice faptul ca petrolul a fost sursa a nenumarate razboaie, colonialism, neocolonialism, jafuri diverse. Sau, asa cum zici tu, o crima nu mai putin importanta.

    Legat de consideratia ta ca „simplul fapt ca zeci de ani exista o supraproductie de porumb in US nu a ajutat cu nimic infometatii din celalalt capat al lumii”, sunt perfect deacord, insa nu cred ca asta e problema. Supraproductia de porumb din SUA NU TREBUIE sa ajute infometatii din celalalt capat al lumii. Ba chiar infometatii din Africa, America de Sud si Asia trebuie sa-si produca mancarea local, nu in SUA.

    Ca sa dam un exemplu, problema incepe atunci cand Brazilienii cultiva pe suprafete imense soia modificata genetic, care este importata in Europa, pentru a se hrani porcii si vacile de aici. Normal, ar putea fi hranite si cu porumbul produs in Europa, numai ca asta merge in biocombustibili. Concomitent, Brazilienii care inainte traiau din agricultura locala traisc in conditii de o mizerie indescriptibila. Vezi conexiunea?

    Oricum, subiectul e vast, iar afirmatia pe care o fac eu este aceea ca biocombustibilii sunt o vrajeala, absolut nerentabili, exista strict pentru ca inca mai avem petrol, iar in ziua cand petrolul se va termina si se va face balanta energetica va fi clar pentru toata lumea ca nu merita nici o atentie. Promit sa dezvolt subiectul intr-un material pe acest site.

    Reply
  • 14/07/2011 at 3:09 pm
    Permalink

    Pai in contextul articolului Barosana e bolnava saraca, e supra-ponderala, pe cale sa sufere un atac de cord, etc. si numai biocombustibilul i se reproseaza defecte… morale.

    Faptul ca folosim vehicule de 1 tona pentru a plimba o persoana de la A la B consuma de 10 ori mai multa energie decat ar fi suficienta, este o nevinovata „risipa”, nicidecum „crima”.
    Faptul ca renteaza putem hrani vacile din UE cu soia din Brazilia, iar daca nu renteaza nu se pot hrani flamanzii din Sudan cu productia proprie cum este?

    –––––––––––

    Vrajeala sau nu, biocombustibilul poate fi regenerabil si va ramane singurul lucru ce mai poate fi ars pentru incalzire si/sau transport cand se termina fosilele.

    Ca ar fi un dezastru sa-l ardem cu viteza cu care ardem acum fosile, de acord, asta nu inseamna ca atunci cand se va schimba perceptia relativ la… ce inseamna crima, nu ar putea fi sustenabil.

    Deocamdata nu pot spera decat sa se termine petrolul mai repede sa nu mai renteze transportul de alimente de la mama naibii.

    ––––-

    Daca dezideratul este ca toti flamanzii sa aibe capacitatea sa se hraneasca pe sine, pai in contextul respectiv (al localizarii surselor de hrana si energie) faptul ca unii sau altii au posibilitatea si aleg sa produca si sa foloseasca bioetanol nu vad cu ce ar afecta alegerea lor „umanitatea”. Unde e crima?

    Reply
  • 14/07/2011 at 3:20 pm
    Permalink

    In cazul asta, inseamna ca ai dreptate, iar eu n-am vazut chiar toate nuantele. De fapt, ce conteaza daca tu personal, pe tarlaua ta personala, afectezi o portiune pentru a produce alcool, cu care pui in miscare o masina?

    Vazut asa, in micro, cred ca e ok. Daca tu vrei sa faci asta pentru tine, si chiar poti s-o faci, fara sa rupi mancarea de la gura nimanui, fara sa condamni un mozambican sa moara de foama pentru ca ai pus mana pe pamantul lui, atunci nu e o crima, cum sa fie?

    Insa eu insist sa spun ca nu vorbim despre un inlocuitor al petrolului, ci despre o optiune a unora, putini la numar. Crede-ma, ma preocupa foarte mult problema. Zilele astea urmeaza sa iau o bucata de teren la 30 km de oras. Pe moment ma deplasez cu masina, dureaza cam 30 minute, si consum undeva la vreo 2 litri de motorina dus, plus alti 2 litri intors.

    Insa nu va fi tot timpul asa. Va fi din ce in ce mai scump, intr-o zi sigur acesti 30 km vor deveni opresanti. Ce-am sa fac atunci? Inca ma gandesc…

    Reply
  • 14/07/2011 at 3:45 pm
    Permalink

    Ca nu ma pot abtine – daca faptul ca un om s-ar putea hrani un an cu un plin de etanol, e argument pentru categorisirea de „crima”, atunci orice folosire de resurse in alt scop decat hranirea flamanzilor poate fi considerat a fi crima.

    Dar cum ai spus problema flamandului din Sudan nu e ca refuza neamtu sa-i dea porumb ci ca nu se poate hrani singur. Deci nu e vinovat neamtu ca-si pune etanol in rezervor ci „un ceva invizibil”, poate un monstru care-l impiedica pe sudanez sa aibe o gradina.

    „Monstrul” e atat de evident incat majoritatea refuza sa-l vada, cand arati cu degetul la biocombustibili si strigi „crima!” il ascunzi si mai tare.

    Reply
  • 14/07/2011 at 4:11 pm
    Permalink

    „Insa nu va fi tot timpul asa. Va fi din ce in ce mai scump, intr-o zi sigur acesti 30 km vor deveni opresanti. Ce-am sa fac atunci? Inca ma gandesc…”

    :) pai la scara umana 60 de km parcursi zilnic sigur ca sunt opresanti.

    Te poti gandi la kit si baterii pt. bicicleta electrica. Eu am pus ochii pe ceva care costa cam 500 euro, cu autonomie de ~30km pe electric si nu te temi de pana de combustibil caci la nevoie poti pedala 30km – transpiri, ajungi mai tarziu da nu ramai in drum sa te uiti imbufnat la „vehicul”.
    Viata bateriilor e de cativa ani buni, cam 1000 de cicluri de incarcare/descarcare. Incarcator capabil sa incarce in 2 ore, dar bateriile suporta si incarcare in 15-20 de minute.

    Nu pot sa zic ca asa ceva ar rezolva problema transportului sau ar elimina necesitatea unei masini, dar ar putea taia destul de mult din consumul de combustibil.

    Masinile electrice ce au inceput sa apara sunt doar intermediar gandit dupa chipul si asemanarea „zeului” pe care incearca sa-l inlocuiasca: Mult prea multe resurse intr-un vehicul personal de peste o tona a carui principala intrebuintare e sa duca 100 kg de sofer si bagajele sale pe traseul acasa – servici – (eventual) mall – acasa.

    Reply
  • 14/07/2011 at 5:54 pm
    Permalink

    Hm… Aici discutia chiar e lunga, si nu lipsita de importanta. Pe moment, adica in conditile actuale, pot linistit sa fac naveta cu o masina cinci zile pe saptamana. Cu doua, nu, cheltuiala ar fi prea mare. Dar cu una s-ar putea. Si probabil c-am sa mai pot cativa ani, insa nu stiu cati, pentru ca suntem complet incapabili sa evaluam ritmul de crestere a preturilor la carburanti.

    Intrebarea e ce se va intampla in momentul in care pretul la combustibili va fi nesustenabil. Si evaluez ca in maxim 10 ani voi fi in situatia in care fie nu voi mai putea sa platesc, fie voi cantari si voi spune ca nu vreau sa platesc. Ei bine, raspunsul face parte din strategia mea de relocare la tara, care sper sa prinda contur in 3 ani si sa se definitiveze undeva in 5-7 ani.

    Personal nu cred ca civilizatia noastra se va mai baza pe consumul de energie. Nu spun ca nu va mai exista energie, insa nu la cantitatea si la pretul cvasi-gratuit de azi. Nu zic ca nu va mai fi curent electric, produs cu ceva moristi, sau pe cursuri de apa, pe ici pe colo. Sa ca unii oameni nu vor produce ceva biocombustibili. Ba chiar sunt convins ca sub diferite forme voi avea si eu ceva curent electric, produs de mine insumi.

    Insa pentru transport sunt gata sa pariez pe cai. Nu ascund faptul ca am o pasiune teribila pentru ei, ca am avut cai la tata acasa, deci stiu pe undeva cum e animalul asta. Odata cu terminarea resurselor de petrol multi oameni vor fi rezonabili, si vor intelege ca avem un mijloc de transport bio, care foloseste energie solara, cu o autonomie de 100-120 km pe zi, pe care ii poate parcurge cam in 7-8 ceasuri, ci care in plus se reproduce singur (chestie pe care nici o masina n-a facut-o pana in zilele noastre).

    Desigur, nu-s tampit sa-mi imaginez ca poti freca o pereche de cai 60 km pe zi. Sau ca se merita sa arzi 3,5 ceasuri zilnic ca sa ajungi unde azi mergi cu masina. Numai ca in momentul in care nu va mai fi petrol, eu voi fi terminat demult cu orasul. Legumicultor, nitel crescator de animale, ceva livada, un pic de padure, toate astea au sa fie suficiente ca sa pot trai, si sa fac ceva stare mai departe la copii. Salut asfalt, salut manele, salut amenzi pentru parcare fara tichet (pe care le contest in instanta)! Sa n-asteptati sa va plang eu :-)

    Reply
  • 11/02/2012 at 5:22 am
    Permalink

    Salutare !
    Va recomand cu multa caldura urmatorul documentar : ” How Cuba survived peak oil ” . De ceva vreme ma bate si pe mine gandul intoarcerii la natura, insa pentru cei care prefera orasul si vor ceva idei pt imbunatatirea calitatii vietii urbane poftiti de va infruptati cu ceva intelepciune.
    Documentarul este in stransa legatura cu subiectul care ne preocupa si anume permacultura.
    Numai bine !

    Reply

Lasă un răspuns către Florin Baci Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *