Foraging – socul

O parte importantă a permaculturii este foraging-ul. Intraductibil în limba română, termenul defineşte activitatea de căutare a hranei, de procurare a acesteia direct din natură, fără să o cultivăm noi înşine. În acest concept sunt înglobate vânătoarea, pescuitul, culegerea fructelor de pădure, culegerea plantelor medicinale, a plantelor sălbatice şi a ciupercilor comestibile.

Departe de a fi o întoarcere la stadiul de vânători-culegători, pentru care majoritatea oamenilor contemporani şi-au pierdut abilităţile necesare, foragingul este o sursă de produse valoroase şi un mod natural de a ne obţine o parte din hrană, un pas înainte spre armonia cu natura, acea armonie care provoacă atâtea reacţii de respingere acum. La urma urmei, pe tot cuprinsul globului, tot ce e viu trăieşte în armonie cu natura. Oriunde intervenţia omului lipseşte sau măcar este redusă la minim, plantele şi animalele, indiferent de complexitatea lor, sunt perfect capabile să trăiasca în armonie, în echilibru. Toţi sunt natură, iar natura este în echilibru cu ea însăşi.

Fie că e vorba de organisme simple – viermi, insecte – sau complexe – păsări, mamifere – toate sunt capabile să îşi caute şi să-şi găsească hrana, fără nicio tehnologie avansată.  E de neconceput ca omul, care este cel mai complex din toate fiinţele vii să  nu poată face acest lucru, măcar parţial.  E legătura noastră cea mai nemijlocită cu natura. Şi contează. Fiecare masă pe care ne-o asigurăm din natură scade puţin presiunea asupra uriaşului angrenaj al agriculturii industriale. Fiecare drumeţie în natură, transformată într-o expediţie de foraging devine, măcar parţial, o lecţie practică de viaţă sustenabilă.

Acum este sezonul socului şi salcâmului. Dau mai jos câteva reţete cu soc, pentru cei cărora le place aroma sa inconfundabilă:

Suc de soc nefiert (foarte bun – reţetă testată personal) :)

  • 250 g floare de soc fără codiţe
  • 1 litru apă
  • 1,3 kg zahăr
  • 1 lămâie

Important: culegeţi florile din zone curate. Nu le spălaţi, ci doar îndepărtaţi eventualele impurităţi.

Florile se freacă cu zeama de lămâie şi se pun în apă 48 de ore, la rece. Apoi se strecoară printr-un tifon dublu, storcându-se bine plantele. În sucul rezultat, se adaugă zahărul şi se amestecă până la dizolvare. Puneţi sucul în sticle, închideţi-le bine şi depozitaţi-le la loc întunecos şi rece. Se consumă diluat cu apă simplă sau apă minerală.

Gem de agrişe şi flori de soc  – reţetă preluată punct cu cu punct de pe e-reţete-ro

Gem de agrişe cu flori de socDaca va place gemul dulce-acrisor trebuie incercat. Aroma de soc se potriveste foarte bine cu cea a agriselor acrisoare, e o combinatie noua si pentru mine, dar din fericire a iesit excelent. Mai ales ca in primele 15 minute am avut indoieli asupra rezultatului, agrisele fierte aratau groaznic, dar aspectul gemului s-a imbunatatit dupa ce am adaugat zaharul.

Gemul se prepara doar cu agrise necoapte.

Ingrediente

1.2 kg agrise mai necoapte
7 flori mari de soc
1 kg zahar
2 esente vanilie (sau o lingura vanilie preparata in casa)
1 lingurita unt

Portii: 5 borcane de 300ml

Preparare

  1. Puneti in congelator cateva farfurioare mici.
  2. Se curata agrisele la ambele capete, cel mai usor e sa folositi un cutit pentru asta. Se spala bine in cateva ape. Taiati cat puteti de mult din coditele florilor de soc si le legati bine intr-o bucata de tifon.
  3. Ungeti fundul unei oale mari cu unt, puneti agrisele si in mijloc pachetelul cu soc. Se toarna deasupra 200 ml apa rece. Se fierbe pe foc mediu cca 15 minute, pana agrisele se inmoaie foarte tare. Cu instrumentul de zdrobit cartofii, zdrobiti agrisele care au mai ramas intregi. Amestecati din cand in cand.
    * eu folosesc wok-ul de fonta pentru gemuri, e incapator si nu exista riscul sa se prinda de fund
  4. Turnati zaharul deasupra amestecati bine si continuati sa fierbeti inca 15 minute, pana zaharul e dizolvat complet. Amestecati din cand in cand. Scoateti tifonul cu soc, il stoarceti bine si il aruncati.
  5. Dati focul la maxim si fierbeti 10 minute, amestecand continuu. Protejati-va mana cu care amestecati fiindca gemul stropeste destul de tare si va puteti arde.
  6. Puneti o lingurita de gem pe o farfurioara din congelator, lasati la congelator 1 minut sa se raceasca si apoi testati consistenta. Daca gemul nu e legat (e moale cand il atingeti si curge pe farfurie) mai fierbeti 5 minute tot pe foc mare. Faceti iar testul cu farfurioara si daca nu e gata repetati fierberea de 5 minute. Faceti acest lucru pana gemul ajunge la consistenta dorita.
    * eu am facut asta de doua ori, deci am mai fiert 10 minute in plus.
  7. Opriti focul si adaugati vanilia.
  8. Spalati 5 borcane de 300, le uscati si le bagati la cuptorul incins la 200C cam 20 min, sa se sterilizeze.
  9. Puneti gemul in borcanele sterilizate, stergeti gura borcanului daca s-a murdarit, puneti capacele si le strangeti bine. Intoarceti borcanele cu fundul in sus si lasati asa 10 minute sa se faca vid. Puneti borcanele inca fierbinti sub o plapuma si lasati sa se raceasca asa peste noapte. Pastrati la loc racoros, in pivnita sau camara.

Sirop terapeutic de soc – reţetă preluată de pe natura-life

Aproximativ 30-40 de flori de soc fierbeti-le cu 3 l de apa circa 30 de minute, strecurati-le prin tifon dublu, masurand apoi lichidul obtinut. La 1 l de lichid adaugati 1 kg de zahar, ca pentru jeleu (si verificati prin ridicarea lingurii, astfel incat sa cada 3 picaturi, una langa alta, de pe latul ei). Preparatul fierbe pana capata o culoare rosiatica. Turnati fierbinte in sticle si depozitati-l. La folosire se dilueaza cu apa plata sau minerala. Se foloseste contra tusei, bronsitei.
Pentru mulţi din cei ce au o grădină, plantarea unei tufe de soc poate fi o idee bună. Pe lângă valoarea culinară, socul este şi o plantă medicinală valoroasă. În plus, are efect pozitiv asupra grădinii, paradoxal tocmai prin faptul că este o plantă preferată de afide, puricii de plante. Primăvara, socul este una din primele plante vizate de aceştia. Când majoritatea plantelor nu sunt încă atacate, putem vedea tufe de soc năpădite de aceştia. Numărul lor mare acţionează ca un magnet asupra gărgăriţelor, care se vor înmulţi şi vor face mai apoi curăţenie în toată grădina.
Să vă fie de folos!

18 thoughts on “Foraging – socul

  • 29/05/2011 at 1:26 pm
    Permalink

    Chiar acum savuram un pahar racoritor de socata facuta din flori proaspat culese si pentru care, multumim lui Dumnezeu, nu trebuie decat sa intindem mana si sa le culegem stand pe treptele casei ( pe terenul nostru sunt zeci de pomi de soc, mai mari si mai mici, unii chiar langa casa ).
    Reteta pe care am folosit-o eu: vreo 10 flori, 350 gr. zahar brun, 3 lamai ( una stoarsa, 2 feliate ) si 5 litri de apa de la izvor. Am lasat borcanul afara in soare de dimineata pana seara si apoi pana dimineata iar, dar in casa, deci in total vreo 24 de ore. Pana diseara cred ca terminam toti cei 5 L de socata :)
    Next challenge: socata facut dupa procedeul de mai sus dar cu miere in loc de zahar si apoi siropul de soc.

    In ceea ce priveste posibilitatea facerii de socata si in extra-sezon din flori uscate, am gasit surse care indica faptul ca florile uscate de soc sunt toxice si ca mai bine le congelam sau facem sirop.
    Stie cineva de pe aici ceva in legatura cu asta ?

    Reply
  • 29/05/2011 at 7:08 pm
    Permalink

    la prima reteta sigur e doar un litru de apa si 1,3 de zahar?

    Reply
    • 31/05/2011 at 2:44 am
      Permalink

      Prima reţetă este pentru un sirop concentrat, în genul siropurilor de fructe pe care le găseşti prin magazine. Rezultatul este un lichid destul de gros, care se foloseşte prin diluare, după gust.
      Eu am făcut astfel de sucuri concentrate şi cu miere, dar cu soc n-am încercat, nici nu ştiu dacă se poate.
      Poate încerc săptămâna aceasta şi vă spun şi vouă ce a ieşit.

      Reply
  • 30/05/2011 at 8:23 am
    Permalink

    Iulian, eu anul trecut am uscat soc și l-am folosit (încă mai folosesc) la ceai. Nu cred că sunt toxice nici uscate și ne-fierte -făcute socată , chiar nu văd de ce ar fi. Vei avea nevoie totuși de o cantitate mult mai mare de flori uscate, pentru că o mare parte din parfum se duce odată cu uscarea.

    Sirop de soc… da da, asta trebuie încercat! De urzică am făcut, în două rânduri deja, și mă gândesc să fac și de pătlagină – ăsta-i tare bun pentru tuse.

    Reply
  • 30/05/2011 at 2:31 pm
    Permalink

    Asa cum am banuit, am terminat 5L de socata in 4 persoane in nici 12 ore ! Delicioasa !

    Merci de info Irina, nici io nu stiu ce ar putea avea socul daca-l usuci, da’ am intalnit afirmatia ca ar fi toxic, pe foarte multe site-turi. O sa vad cum fac, poate-l congelez.

    Sirop de urzica…interesant, baga reteta please !

    Reply
  • 30/05/2011 at 6:57 pm
    Permalink

    Florile de soc nu cred ca sunt toxice – poate in cantitati industriale; altfel, sunt comestibile – se pot manca facute pane de exemplu. Daca ar fi toxic, ar scrie pe ceaiurile de soc avertismente, nu? Eu am baut ceai de soc iarna asta, cumparat din magazin.
    Procesul de uscare nu vad sa aduca ceva in plus care sa creeze toxicitate, ca doar se evapora apa din ele. Uscate sau congelate nu ar trebui sa fie diferenta de comestibilitate, eventual de aroma.
    Ce stiu ca e toxic – si asta doar in cantitati mari e fructul de soc. In cantitati mici nu are nimic, se fac siropuri si tincturi din ele (si bautura gen visinata), dar in cantitati mari cica poate fi periculos (asa scria pe prospectul tincturii).

    Reply
    • 31/05/2011 at 5:50 am
      Permalink

      Asa ma gandesc si eu, insa ma intriga faptul ca am gasit o astfel de informatie !

      Reply
    • 26/06/2012 at 7:44 pm
      Permalink

      Fructele de soc nu sant toxice in sensul de „otravitoare”. Insa intr-adevar, consumate sub orice forma ( tinctura, dulceata sau uscate ca atare), produc purgatie. Trebuie sa mananci enorm de multe ca sa ajungi sa „ametesti” sau sa-ti fie greata.
      Sant utile in tratamentul constipatiei si in regimurile de slabire, nu doar prin efectul laxativ ci mai ales prin acela de stimulare a arderilor si eliminare a toxinelor din organism precum si efect diuretic.( folrile sant mai diuretice decat fructele, iar fructele mai laxative decat florile)
      Noi am facut dulceata din fructe, si un sirop foarte bun din suc de fructe cu zahar in parti egale ,plus zeama de lamaie , fiert apoi un clocot bun si pus cald in sicle.Foarte revigorant, bun in digestie si laxativ bland.
      Deci, nu va feriti atat de mult de fructele de soc.

      Reply
  • 30/05/2011 at 8:20 pm
    Permalink

    Iulian,te rog indica-mi si mie un site pe care scrie ca florile de soc uscate sunt toxice. Cum de nu e toxic ceaiul de soc atunci?! Din flori uscate am incercat eu sa fac si nu are deloc gustul tipic de socata. Eu folosesc 100 gr zahar la un litru de apa, 1-2 inflorescente, si o lamaie la 3l de suc, dar dupa ce il trag in sticle il las cateva zile sa se aciduleze. Si pentru cand se termina socul am alternativa cu menta, melisa si ghimbir. Restul e la fel.

    Reply
    • 31/05/2011 at 5:47 am
      Permalink

      Sunt multe site-uri de acest fel, e de ajuns sa dai cautare cu Google si le gasesti. Ce ma enerveaza e ca pe toate, afirmatia: ” Nu preparati reteta de socata folosind flori de soc uscate deoarece acestea sunt toxice pentru organism.” pare copiata la indigo si nimeni nu zice de ce ar fi asa. Oricum, ca sa faci socata din flori de soc uscate, trebuie cantitate mult mai mare decat daca le-ai pune proaspete. O sa incerc sa baga azi la congelator flori cat pentru un borcan de 5L,si peste cateva zile sa fac socata din ele, sa vedem ce iese.

      Reply
      • 31/05/2011 at 6:02 am
        Permalink

        Eu fac socata dupa reteta Silviei Jurcovan, cartea de bucate de capatai, mostenire de la mama :). Acolo spune ca se poate face socata si din flori uscate…

        Se poate face echivalentul socatei cu menta? Adica se aciduleaza? Sau ramane doar o limonada aromata?

        Reply
        • 31/05/2011 at 5:54 pm
          Permalink

          Eu am facut amestec din menta , melisa si ghimbir proaspat, dar se poate face si separat din fiecare si din orice alta planta aromata. Dar trebuie sa pui destul de multa planta ca sa aiba gust. La un borcan de 5l am pus un buchet de vreo 10- 15 fire mari. Se lasa o zi la macerat si apoi se asteapta sa fermenteze ca si socata. O sa mai incerc si cu busuioc, cu cimbrisor si in august cu sovarv.

          Reply
  • 30/05/2011 at 8:29 pm
    Permalink

    Referitor la foraging, va recomand sa vedeti filmele lui Ray Mears. In toate sunt informatii utile despre ce poti culege din natura, dar mai ales in seria „Wild food”.

    Reply
  • 22/02/2012 at 7:00 pm
    Permalink

    Am un prieten care a plantat pe o suprafata de sase hectare soc,doar soc,nici o alta specie. Este oare bine ? s

    Reply
    • 23/05/2012 at 12:04 pm
      Permalink

      Salut Sorini, Transmite-i te rog prietenului tau care a plantat soc ca sunt interesat sa cumpar o cantitate mai mare de flori de soc uscat daca foloseste plantatia pt. flori si nu pt. fructe. Cu multumiri anticipate, Gabriel.

      Reply
      • 25/08/2014 at 10:27 pm
        Permalink

        Eu cand se termina floarea de soc,folosesc o combinatie de menta busuioc si lavanda. s

        Reply
  • 25/08/2014 at 10:33 pm
    Permalink

    Domnule N.Gabriel,prietenul meu a scos anul acesta toti arborii de soc de pe cele sase hectare,spune ca si-a dat seama ca nu este o cultura suficient de profitabila.Mi-a spus ca la anul va planta nuci pe cele sase hectare. s

    Reply

Lasă un răspuns către Ecogradinar Anulează răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *