S.O.S. diversitatea genetica!

Sunt lucruri care devin atât de banale, atât de comune în viaţa noastră, încât le luăm ca evidente, fără să ne mai gândim prea mult la ele. Seminţele sunt unele dintre aceste lucruri. De ce ne-am bate capul cu ele? Vrem să semănăm? N-avem decât să dăm o fugă până la cel mai apropiat magazin de profil şi gata, avem o groază de seminţe!  Frumos împachetate, flori, legume, tot ce vrem, gata testate, să fim siguri că încolţesc, gata tratate, să nu le atace dăunătorii, noi nu trebuie decât să le semănăm.  Atât de simplu e!

Şi,  totuşi, e atât de simplu?

Oare ce găsim noi astăzi în magazine? 2-3 soiuri de salată, cam tot atâtea de morcovi sau ridichi, la fel si la tomate. Nici nu ni se mai pare ciudat:

– Varza ? Varza, ce mare branza,  ar fi una rosie si una alba… parca aia alba e si ea de două feluri…

– Roşiile?  Păăii… sunt unele mici şi unele mari, unele roşii şi altele galbene şi cam atât… şi, oricum, nu prea mai au gust…

– Castraveţii? Cam tot vreo două feluri: d’ăia de murături şi d’ăia lungi, în plastic…

– Dovleac? Unii dulci ca o pară şi unii mai puţin dulci, rotunzi…

– Cate soiuri dintr-o planta cultivata, de exemplu orez, exista in lume?

– Ăăă… 10-20?
– Ce-ati zice daca ati afla ca, inainte de Revolutia Verde existau mii de soiuri?
Si ca acum, la scara mare nu se mai cultiva decat cateva, cat sa le poti numara pe degetele de la o mana?

–  Interesant… Da’ până la urmă, ce ne  trebuie noua atâtea soiuri?

“Seminţele sunt esenţiale pentru succesul nostru ca grădinari şi fermieri. Ele sunt pachete compacte de informaţii genetice şi depozite de hrană ce aşteaptă doar să găsească condiţiile necesare – căldură şi sol umed pentru a germina şi a crea roşii, morcovi, fasole şi alte mii de produse delicioase din soare, aer, apă şi sol.Cea mai mare parte a ultimilor zece mii de an din istoria omenirii a fost caracterizată prin faptul că obţinerea şi păstrarea seminţelor era ceva obişnuit  aproape pentru fiecare om – era necesar pentru a avea ce mânca, deci pentru a supravieţui. Cerealele şi fasolea, care constituiau baza alimentară a acelor timpuri erau în acelaşi timp şi seminţe şi mâncare. Ele erau cultivate în mari cantităţi – cele mai bune seminţe erau păstrate pentru a fi plantate, iar restul erau mâncate. Strămoşii noştri au făcut acest lucru an după an, generaţie după generaţie de-a lungul secolelor. Variaţiile de climă, sol şi tehnicile de grădinărit variind de la o comunitate la alta şi-au spus cuvântul de-a lungul anilor, creând incredibila diversitate ce a existat pe planenta noastră în acest secol. Aceste seminţe locale erau integrate in viaţa şi cultura de pretutindeni. Din nefericire, marea majoritate a acestor varietăţi a dispărut.”

Bill Duesing – Living on the Earth 1999

Diversitatea genetica  este baza  unei agriculturi prospere. Varietatile vechi sunt esentiale pentru orice mod ecologic de a produce hrana si pentru permacultura, de vreme ce ele sunt singurele varietati care nu sunt dependente de folosirea produselor petroliere. Ceea ce este cel mai important, este ca ele constituie o rezerva de material genetic pentru cresterea unor varietati noi in viitor. Daca, sa spunem, un daunator da nastere unei noi mutatii, la care actuale nu sunt rezistente, singurele la care putem apela pentru a gasi rezistenta la aceasta mutatie, sunt vechile varietati –  sau cele salbatice, care dispar rapid pe masura ce tot mai mult pamant este acaparat de activitatile umane. Devenim astfel foarte vulnerabili.

Multe din avantajele cultivarii unor policulturi de specii pot fi obtinute prin cultivarea unor mixturi de varietati. De exemplu, amestecurile de cereale diferite pot reduce mult incidenta bolilor micotice iar  folosirea unor mixturi de varietati poate ajuta la asigurarea unor recolte stabile atat in ferme cat si in gradini. Dar, in ceea ce priveste diversitatea genetica, grija noastra cea mai mare trebuie sa fie rata disparitiei varietatilor, la care suntem acum martori in lumea intreaga.

In termenii supravietuirii omului, pierderea diversitatii genetice este o problema la fel de serioasa ca pierderea padurilor tropicale. Pe toata suprafata pamantului, varietatile traditionale ale culturilor, care au evoluat sute sau mii de ani pentru a se adapta conditiilor unei locatii particulare, sunt acum indepartate si inlocuite cu foarte putine varietati moderne.

Conform Organizatiei Natiunilor Unite pentru Hrana si Agricultura, trei sferturi din varietatile care au fost cultivate de-a lungul timpului (unele de zece mii de ani) au fost pierdute de-a lungul secolului douazeci. In Olanda, de exemplu, o singura varietate de cartof acopera aproape 80 la suta din cultura.  Numarul real de varietati este adesea mai mic decat cel pe care il sugereaza numarul varietatilor aflate inca in cultivare, deoarece multe din aceste varietati comerciale au aceiasi parinti, impartind acelasi material genetic si avand aproximativ aceleasi caracteristici, inclusiv in ceea ce priveste rezistenta la boli. Aceasta este in mod particular valabil la putinele soiuri de grau care se cultiva acum in Europa.

Noile varietati pot sa produca mai mult, dar ele sunt dependente de folosirea produselor pe baza de combustibili fosili – fertilizatori chimici, pesticide si asa mai departe. Acolo unde ele au fost introduse, ca parte a asa numitei Revolutii Verzi, securitatea hranei a crescut, in cele mai multe cazuri, dar si populatia a crescut, asa ca aceasta populatie este acum dependenta de folosirea continua a acestor produse chimice. In plus, costul implicat de folosirea acestor produse (utilaje, produse chimice, s.a.) depaseste deseori posibilitatile micilor fermieri, asa ca multi dintre acestia au renuntat la pamant si au devenit locuitori ai periferiilor sarace ale oraselor.

Un articol despre semiţele tradiţionale găsiţi în Formula As la acest link. Si un articol despre biodiversitate, selectie naturala si selectia imorala pe Introducere in permacultura.

Sa va fie de folos!

5 thoughts on “S.O.S. diversitatea genetica!

  • 10/05/2011 at 11:44 am
    Permalink

    Chiar te rog foarte mult, Florine, sa-mi pastrezi si mie seminte anul asta, pentru ca vreau sa cumpar/schimb de la tine. Nu vreau sa iau nimic din magazine. Si sper sa te servesc si cu niste pomi altoiti cum nu gasesti nicaieri, cu portaltoi salbatic, rezistenta maxima la daunatori.

    Reply
  • 10/05/2011 at 2:10 pm
    Permalink

    Ma gandesc de zor sa incropesc o mica banca de seminte privata „bio-necertificate” (nu de alta dar cred ca certificarile ne rapesc prea mutle resurse). Ma uitam de 10 min pe net si am observat niste preturi la semintele bio ce se gasesc la noi chiar nesimtite.

    Merge si un troc, de ce sa nu mearga?

    Reply
    • 11/05/2011 at 11:18 am
      Permalink

      Adica am comandat si eu de la ei si cu ajutorul celor de la EcoRuralis am primit aprox 15 de feluri de legume, dar nu e suficient pt a cultiva o gradina mai mare cu aceste seminte si de aceea consider ca meita facuta o mica banca privata care sa ceara o suma oarecare (nu nesimtita) pt un plic cu seminte si care sa poata pune la dispozitia celor interesati, in limita capacitatii de productie a semintelor, o cantitate mai mare. De ex am primit bob si naut cred ca sub 10 seminte intr-un plic, ceea ce nu e rau, dar daca as fi vrut sa cultiv mai multe e clar ca nu ma descurc si trebuie sa-mi fac eu semintele mele un an sau doi, ceea ce e un proces care consuma timp. Oricum am un respect deosebit pt ceea ce fac cei de la Suceava!

      Reply
  • 01/03/2012 at 8:57 am
    Permalink

    In primul rand felicitari pentru site, informatii intersante si utile. Atentie la semintele de legume comercializate in Romania,marea majoritate sunt modificate genetic (
    hibrizii in proportie de 100%),NU este posibil sa opriti opriti seminte de la o recolta la alta, planta creste normal dar nu fructifica. Eu ma ocup de cinci ani agricultura organica si mi-am procurat semintele ( soiuri legume) din Anglia si SUA la preturi decente,aprox. 22 ron plicul de 100 seminte (cost total).Am testat peste 30 de soiuri de legume si pot sa va spun ca rezultatele a fost excelente,de multe ori peste asteptari, atat la cantitatea produsa cat si la calitatea legumelor obtinute.”Secretul” – acordati atentie solului,este un organism viu. Pentru cei intersati de schimb sau procurare seminte ,pot sa va ajut- contactati-ma. Spor la treaba,mult succes,pace in suflet si lumina in minte.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *