Compostul rapid – metoda Berkeley

Compostul obişnuit, cunoscut sub numele de „compost rece” presupune să punem o varietate de materiale organice intr-o cutie pentru compost, sau într-un cadru, sau chiar într-o grămadă mare şi să le lăsăm acolo până la descompunerea lor, câteva luni mai târziu. Este un proces foarte lent şi, de obicei, durează între 6 şi 12 luni. Acest proces poate fi grăbit prin întoarcerea compostului, punând materialul de deasupra dedesubt şi invers, pentru a le amesteca şi pentru a mări cantitatea de oxigen, dar, chiar şi aşa, tot vom fi nevoiţi să aşteptăm multă vreme.

Cealaltă modalitate de a face compost este „compostul fierbinte”, care produce compost într-un timp mult mai scurt. Această modalitate are avantajul că distruge seminţele de buruieni şi germenii patogeni (care provoacă bolile), iar descompunerea materiei organice duce la formarea unui compost foarte fin. Dimpotrivă, compostarea „la rece” nu distruge seminţele, iar daca veţi folosi buruieni pentru compost la rece, seminţele acestora vor încolţi atunci când veţi aplica compostul în grădină.

Deasemenea, compostarea la rece nu distruge nici germenii patogeni, deci dacă veţi pune plante bolnave în grămada de compost rece, există posibilitatea ca bolile să se răspândească în grădină, de unde şi recomandarea de a arde plantele bolnave şi a nu le folosi pentru compost rece.

Una dintre cele mai rapide şi eficiente metode de compostare temperaturi mari este metoda Berkeley, studiată la Universitatea din California. Această metodă produce compost de calitate superioară în 18 zile.

Cerinţele pentru compostarea fierbinte, folosind metoda Berkley sunt următoarele:

  1. Temperatura de compostare este menţinută între 55-65 grade Celsius.
  2. Raportul C:N (carbon: azot) in materialele folosite pentru compost este de aproximativ 25-30 de părţi de carbon la o parte azot.
  3. Grămada de compost trebuie să fie de aproximativ 1,5 m înălţime.
  4. Crengile, bucăţile de lemn, în general orice material bogat in carbon, trebuiesc mărunţite, de exemplu cu un tocător pentru mulci.
  5. Compostul este întors din afară spre interior şi invers, pentru a amesteca materialele între ele.

Metoda Berkley foloseşte următoarea tehnică:

  • se formează grămada de compost;
  • 4 zile se lasă fără să se întoarcă deloc;
  • timp de 14 zile se întoarce la fiecare două zile.

Materialele pentru compost şi raportul carbon:azot

În materialele folosite pentru compostarea fierbinte, raportul între carbon şi azot trebuie să fie între 25 şi 30 părţi carbon la o parte de azot, în greutate.

Aceasta datorită faptului că bacteriile responsabile de procesul de compostare au nevoie de aceste două elemente în aceste proporţii, ca nutrienţi pentru construirea corpurilor proprii, pe măsură ce ele se reproduc şi se înmulţesc.

Materialele care sunt bogate în carbon sunt, de obicei, materiale uscate, de exemplu rumeguşul, cartonul, frunzele uscate, paiele, crengile şi alte materiale lemnoase sau fibroase care putrezesc foarte încet.

Materialele care sunt bogate în azot sunt, de obicei, materiale umede, bogate în apă, cum ar fi iarba verde, resturile de fructe şi legume, balega difertelor animale, găinaţul, plantele bogate în frunze, care putrezesc foarte rapid.



Dacă raportul C:N este corect, cu această tehnică rapidă de compostare aerobică la cald, materia organică va fi transformată în aproximativ acelaşi volum de compost. Prin contrast, compostarea la rece, anaerobica, va reduce drastic volumul de compost obţinut în procesul de descompunere.

Multe din materialele folosite pentru compostare nu au raportul ideal între carbon şi hidrogen. Când folosiţi metoda de compostare rapidă, trebuie să luaţi în considerare cât de rapid se descompun natural materialele folosite şi să amestecaţi materiale care se descompun uşor cu materialele care se descompun greu.

  • Materialele care au raport foarte mic carbon:azot, de cca. 7:1, se vor descompune foarte repede, deoarece ele sunt bogate în azot. De exemplu pestele, care se descompune foarte repede.
  • Materialele care au un raport foarte mare carbon:azot, de pana la 500:1, vor avea nevoie de mai mult timp pentru a se descompune, deoarece sunt sărace în azot, şi este necesar să le mărunţim – de exemplu crengile.

De exemplu, dacă raportul C:N este prea mare, îl putem micşora prin adăugarea de balegă sau iarbă verde. Dacă raportul C:N este prea mic, il putem mări adăugând carton, frunze uscate, rumeguş sau lemn mărunţit.

Mai jos sunt redate rapoartele medii între carbon şi azot pentru unele dintre cele mai obişnuite materiale folosite pentru compost:

Materiale uscate: bogate în Carbon C:N
„Chipsuri” de lemn 400:1
Carton mărunţit 350:1
Rumeguş 325:1
Hârtie (ziare mărunţite) 175:1
Ace de conifere 80:1
Tulpini de porumb, 75:1
Paie 75:1
Frunze uscate 35:1
Resturi de fructe 35:1
Coji de nuci 35:1
Cenusă 25:1
Materiale proaspete – bogate în azot C:N
Resturi din grădină 30:1
Buruieni 30:1
Lemn verde 25:1
Fân 25:1
Resturi de legume 25:1
Trifoi 23:1
Zaţ de cafea 20:1
Resturi alimentare 20:1
Iarbă verde 20:1
Alge marine 19:1
Balegă de cal 18:1
Balegă de vacă 16:1
Alfalfa 12:1
Găinaţ de pui 12:1
Găinaţ de porumbei 10:1
Peşte 7:1
Urină 1:1

Orice a trăit cândva poate fi compostat – chiar orice. Tot felul de lucruri, incluzând chestii mai puţin obişnuite, ca lâna, haine de bumbac, oase, pielea (tăbăcită sau nu), chiar şi animale mici – dar acestea trebuiesc puse în centrul grămezii pentru a se putea descompune cum trebuie. Când procesul este complet, nu mai există nicio urmă a ingredientelor originare! Reţineţi, cu cât este mai mare varietatea materialeleor folosite pentru compost, cu atât compostul obţinut este mai bun, pentru că veţi avea o mare varietate de nutrienţi în produsul final.

La modul general, dacă sunteţi grăbiţi, folosiţi o parte materie animală (bălegar) şi două părţi de materie uscată bogată în carbon şi va funcţiona. Trebuie doar să clădiţi grămada de compost în straturi subţiri, alternând materia animală cu cea vegetală până când obţineţi o grămadă cu laturile de aproximativ 1 metru şi înălţimea de cca 1,5m. Nu aveţi cu adevărat nevoie să calculaţi exact raţia de C:N, e mai mult o chestie orientativă, dacă ţineţi cont de raportul materie uscată-materie umedă şi alternaţi straturile, nu aveţi niciun motiv de îngrijorare.

Cu câteva roabe de frunze uscate, o roaba de buruieni din grădină, un balot de paie şi ceva bălegar de vacă, puteţi construi relativ rapid o grămadă de compost din care, în aproximativ trei săptămâni puteţi obţine mai mult de un metru cub din cel mai bun compost pentru grădină, din acela care se vinde la saci in magazinele de profil (la preţuri deloc neglijabile).

Compostul fierbinte, pas cu pas

Ziua 1

Amestecaţi împreună ingredientele, aşternând materia uscată alternativ cu cea umedă, în straturi de cca. 5 cm fiecare.

Udaţi grămada de compost foarte bine, până la saturare, astfel încât apa să înceapă să se scurgă în afară prin partea de jos a grămezii.

  • Puteţi pune un activator în mijlocul grămezii de compost, pentru a porni mai repede procesul de compostare. Ca activatori, puteţi folosi tătăneasă, urzici, coada şoricelului, peşte, urină sau compost vechi.

Ziua 4

Întoarceţi grămada de compost în aşa fel încât părţile care au fost în exterior să fie acum în interior şi materialul care a fost in interior să fie la exterior. Decupaţi mai întâi părţile de la exteriorul grămezii şi puneţi-le pe locul noii grămezi. Interiorul vechii grămezi, care este in cel mai avansat stadiu de compostare, trebuie lăsat pentru la sfârşit şi aşezat în aşa fel încât să acopere noua grămadă la exterior.

Asiguraţi-vă că grămada este destul de umedă. Dacă stoarceţi o mână din materialele folosite şi stoarceţi, ar trebui să curgă măcar o picătură de apă.

  • Dacă materialele devin prea umede, puteţi aera puţin baza, sau face o gaură de circa 7-10 cm diametru sau, şi mai bine, puteţi pune beţe dedesubt, pentru drenaj.

Ziua a 6-a şi ziua a 8-a


Grămada de compost ar trebui să atingă temperatura maximă în aceste zile. Ca o regulă simplă, dacă puteţi baga mâna până la cot în grămadă, atunci temperatura e mai mică de 50 de grade şi nu este suficient de fierbinte. Cel mai bine e să folosiţi un termometru pentru compost sau un termometru de bucătărie.

Temperatura optimă este intre 55 şi 65 de grade Celsius. La temperaturi de peste 65 de grade, în compost se dezvoltă o bacterie anaerobă, uşor de depistat datorita culorii albe.

Întoarceţi grămada de compost la fiecare două zile pentru a preveni supraîncălzirea.

  • Dacă grămada de compost începe să scadă rapid în înalţime, atunci este prea mult azot în compost.
  • Ca să grăbiţi încălzirea grămezii, puteţi adăuga în grămadă o mână de făină de oase sau făină de sânge (bleah!).
  • Dacă compostul se încinge prea tare, miroase urât şi scade rapid în înălţime, din cauza proporţiei prea mari de azot, trebuie să încetiniţi procesul prin adăugarea de rumeguş; întoarceţi grămada şi, la fiecare furca de compost întors adăugaţi o mână de rumeguş.

Ziua a 18-a


Când râmele apar în compost, este semn că procesul s-a terminat, şi compostul e gata, plin de nutrienţi. Obţineţi astfel un compost proaspăt, maro inchis, bine mirositor.

Câteva lucruri important de ştiut:

  • Puneţi grămada de compost într-un loc din grădină unde este protejată de prea mult soare şi sau de prea multă ploaie, astfel încât să evitaţi pericolul de uscare sau de suprasaturare cu apa.
  • Lăsaţi destul spaţiu în jurul grămezii, în aşa fel încât să aveţi loc pentru toate operaţiunile necesare pentru a o întoarce.
  • Când construiţi grămada, udaţi fiecare strat, în aşa fel încât acestea sa aibă suficientă apă. După patru zile aeraţi compostul întorcându-l, apoi întoarceţi la fiecare două zile până când compostul este gata. Reţineţi că înoarcerile frecvente şi aerarea sunt secretul unui compost bine făcut.
  • Pentru întoarcerea compostului folosiţi o furcă.

Sa va fie de folos!

15 thoughts on “Compostul rapid – metoda Berkeley

  • 03/04/2011 at 12:47 pm
    Permalink

    Multumim frumos pentru atatea informatii folositoare! :)
    Abia astept sa ajung si eu la tara saptamana viitoare si sa folosesc reteta. Am vazut pe net ca unii acopera compostul cu folie si nu il intorc. Am inteles ca tot compostare la cald este. Care-i diferenta intre cele doua metode? Multumesc anticipat!

    Reply
  • 12/04/2011 at 8:09 am
    Permalink

    Imi cer scuze pentru raspunsul tarziu, dar am avut probleme cu accesul la net.
    In primul rand, procesul este mult mai rapid asa.
    In plus, intorcand compostul, nu riscam sa il „ardem”. Uneori, temperatura creste peste cea optima si atunci microorganismele benefice mor si procesul de descompunere este deficitar.

    Marcela

    Reply
  • 03/01/2012 at 11:12 am
    Permalink

    Marco, toate bune si frumoase, dar ce fac aceia, care nu cunosc limba engleza?! tare bine ar fi fost sa postezi materialul tradus…zic si eu

    Reply
  • 03/01/2012 at 11:21 am
    Permalink

    Buna ziua, si un an nou sanatos, bucuros, plin de noroace si roade bogate!
    Legat de compost, eu una am mai experimentat metoda produsul compostului in saci de plastic. Metoda este,zic eu, similara celei prezentate aici. Dar, in locul gramezii (in cazul in care spatiul nu permite sau permite prea putin)folosesc saci menajeri de capacitate mare. E drept ca nu sunt suficiente 3 saptamani ci intre 1,5 si 2 luni. Exemplul nu este , totusi, concludent, atata timp cat eu la „mosie” sunt din timp in timp, iar perioada cea mai lunga de „sejurare” este vara, in concediu. Banuiesc, ca fiind mai des, sau permanent prezent la „locul faptei”, procesul de compostare poate decurge mult mai accelerat.
    La multe recolte bogate si curate!

    Reply
    • 08/03/2014 at 11:29 pm
      Permalink

      Phlox, te rog detaliaza cum amesteci/intorci compostul in sacul de plastic; sau il rastorni dintr-un sac in altul? Multumesc! Alexandrina

      Reply
      • 27/03/2014 at 3:24 pm
        Permalink

        Buna, Alexa, scuze ca-ti raspund cu intarziere, dar, chiar am intrat intamplator de data asta…:)
        In fine, sa-ti raspund, totusi: cat sta in sac nu am avut nevoie sa-i fac absolut NIMIC. Nu l-am intors, nu l-am trecut dintr-un sac in altul sau in alt recipient. Am lasat, pur si simplu sacul rasucit la gura, cu o greutate pe el ca sa nu-l flendureasca vantul. Umezeală este in urma procesului de descompunere, aerisit este, de la cele cateva orificii practicate din loc in loc.
        Saptamana trecuta, cand, in sfarsit, am ajuns la mosie, in sacul de 120 l lasat asta toamna am gasit o minunatie de ”composteală”, mirosind a reavan, cu zeci de dudui planturoase si unduitoare care-si faceau treaba de zor, fara sa le pese de bajbaiala mea prin minunatia de pamant humusat.
        Ce am lasat in sac asta toamna? Înafară de niste pamant scos dintr-un lighean in care am avut dovlecei, si, la drept vorbind, nu era prea mult, am adaugat buruieneala culeasa pe ultima suta de metri, resturile de pe la napi, morcovi, mangolduri, vrejuri de mazari, tulpini de tomate oparite de brumele groase (sanatoase, altminteri, neprofanate de ciuperci, fungi au tuteabsolute)frunze de mesteceni, multe frunze, resturile de pe la bucatarie si, scuzati, de pe la baie (hartie igienica….nu intru in detalii, deoarece sunt lesne de inchipuit, scuzati, inca o data).
        Iaca-șa 😀
        spor!

        Reply
  • 28/03/2012 at 12:50 am
    Permalink

    vreau mai multe info despre compostul de rumegus,folosesc acest compost pt ca imi e la indemana,as avea nevoie de mai multe informatii despre umiditatea compostului la incubare,multumesc

    Reply
  • 06/06/2013 at 9:07 am
    Permalink

    Cand apar ramele, inseamna ca au gasit de mancare = mai este materie de digerat pe acolo. Deci, ma indoiesc ca acel compost este gata de utilizare. Si daca materia nu este gata, inseamna ca procesul de putrezire inca este in desfasurare = acel compost va jefui solul de azot ca sa-si termine transformarea.
    Recomand pentru cei care stiu engleza, sa citeasca Humanure Handbook (3rd edition), mai ales daca acel compost va contine si fecale. In acest ultim caz este nevoie de faza termica cu temperaturi cuprinse intre 50-60 de grade si o perioada de asteptare de 2 ani.

    Reply
    • 04/06/2014 at 6:31 pm
      Permalink

      Ziua 18: „Când râmele apar în compost, este semn că procesul s-a terminat, şi compostul e gata, plin de nutrienţi. Obţineţi astfel un compost proaspăt, maro inchis, bine mirositor.” – scrie in articol.

      E un detaliu important si cineva se inseala. Cine?

      Reply
  • Pingback: Iarba verde de acasă ... trebuie tunsă și făcută compost | Stejar Masiv

  • 31/01/2015 at 12:49 pm
    Permalink

    Buna ziua,

    am si eu o intrebare referitoare la rame, de unde pot cumpara ramele? Din cate am inteles este bine de folosit o anumita specie.
    Multumesc

    Reply
  • 10/06/2015 at 8:52 am
    Permalink

    buna ziua ,am vazut la televizor cum facea din balega de vaca,oaie si gainat de gaina cu apa si dadea la legume pomi si altele ,si tare as vrea sa stiu si eu ce cantitate se pune ,daca stie cineva sa imi spuna si mie

    Reply
  • Pingback: Cum se face compostul rapid - pas cu pas - Magazinul De Acasa

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *