Tipare naturale in gradina

Poate una din cele mai importante aspecte ale permaculturii este acela ca pune pret pe detalii. Si tocmai aceste detalii, aparent neinsemnate,  sunt de multe ori cele care conteaza. De exemplu, modul de aranjare al plantelor si straturilor in gradina: tendinta generala este aceea de a cultiva legumele in straturi si siruri drepte. Natura insa, nu procedeaza niciodata asa. De aceea, gradinile ecologice, cel mai bine este sa urmam tiparele naturii. Redau mai jos cateva explicatii din cartea Gradina Gaiei, de Toby Hemenway:Am mentionat de multe ori ca nu este nevoie ca gradina de legume sa fie aliniata soldateste pe randuri, dimpotriva, poate avea aceleasi linii curbe si meandre care fac atat de placut aspectul randurilor de flori. Haideti sa detailam putin acest lucru:

Renuntarea la liniile drepte poate sa faca mult mai mult decat sa faca straturile mai interesante. Alegand si aplicand tiparele si formele corecte in gradinile si fermele noastre, putem, deasemenea sa economisim spatiul, sa reducem munca, sa imbunatatim habitatul pentru viata salbatica si aducem un echilibru mai bun atat  plantelor,  insectelor si animalelor din gradina cat si pentru gradinar.

Ce vreau sa spun prin tipare si forme corecte? Voi incepe cu un exemplu simplu si apoi voi continua cu cateva idei mai avansate si mai elaborate care lucreaza cu aceste tipare si forme.

Forma unei gradini determina cat de mult din suprafata sa poate cu adevarat sa contina plante si cat, dimpotriva, nu vor putea fi folosite pentru producerea hranei, fiind necesare pentru cararile ce fac plantele accesibile. Cararile fac parte din gradina. Totdeauna m-am gandit la ele ca la un rau necesar. Dupa ce muncesc din greu pentru a imbogati solul, ma indispune sa transform un procent mare din acest pamant afanat intr-o carare batatorita sub picioarele mele. Fiecare bucatica dintr-o carare este un petic inutilizabil de pamant, care ar fi putut fi folosita pentru a creste ceva, fie ca e vorba de legume sau flori. Din fericire, schimbarile facute in forma gradini pot minimiza terenul sacrificat pentru carari.

Cel mai simplu strat folosit in gradina contine siruri singulare de plante cu carari intre fiecare sir. Intr-un astfel de design, cararile consuma cam jumatate din suprafata solului. O gradina cu straturi alaturate sau cu straturi inaltate, unde fiecare carare se afla intre trei sau patru randuri de plante este o imbunatatire, sacrificand doar circa 30 de procente din solul sau, pentru a putea permite gradinarului sa umble imprejur, lasand straturile suficient de inguste pentru a-i permite acestuia sa atinga mijlocul straturilor. Aceasta simpla schimbare in geometria gradinii elimina aproape o jumatate din spatiul folosit pentru carari. Dar putem face si mai bine acest lucru si, in acelasi timp, putem crea si un aranjament placut ochiului.

Straturile  in forma de gaura de cheie

Daca curbam stratul rectangular obisnuit pentru a obtine o forma circulara – mai corect, in forma unei potcoave – si mai multe carari vor disparea. Prin acest artificiu simplu, cararea se micsoreaza pana la forma unei gauri de cheie micute, de unde si numele – strat-gaura-de-cheie.

Iata ce se intampla: daca transformam un strat tipic de 1,2 x 4,5 metri intr-unul circular, cu o deschidere mica pentru carare, vom restrange cei circa 2,2 mp de carare necesari (considerand o carare larga de aproximativ jumatate de metru pe o parte a stratului) la mai putin de 0,6 mp. Mai putin de un sfert de sol este inconjurat de carari. Nu va voi tortura cu matematica necesara pentru a demonstra scepticilor acest lucru – orice editor stie ca fiecare ecuatie succesiva intr-un text pune jumatate din cititorii ramasi pe fuga.

Straturile-gaura-de-cheie au si aspecte estetice, alaturi de avantajul folosirii mai eficiente a spatiului.

Folosirea curbelor in gradina, elimina acel aspect de “camp de soia” care emana din straturile drepte si siruri. Cu exceptia merelor ce cad si a altor fenomene gravitationale, natura nu foloseste niciodata cel mai scurta distanta dintre doua puncte. In schimb, natura ocoleste, curgand incet, in unduiri lenese, din loc in loc. Noi, oamenii, suntem cei indragostiti de liniile drepte, de rutele directe. Dar in gradinile noastre, noi avem de-a face cu natura  in termenii ei. Gradinile liniare sunt monotone, ca o autostrada interstatala dreapta, care te invita la narcolepsie. Intr-o gradina, curbele si cercurile provoaca imaginatia si surprind placut. Si, ca bonus, sunt si mult mai eficiente.

Un alt beneficiu al straturilor-gaura-de-cheie: daca indreptam cararea centrala catre sud si plasam plante inalte, ca rosiile sau floarea soarelui in spate, la marginea de nord, aceste straturi creaza o forma de U, ca un castron, care capteaza caldura. Microclimatul cald din interior este un loc bun pentru varietati sensibile sau iubitoare de caldura.

Pe suprafete mai mari, unul din cel mai eficient mod de valorificare a terenului este cel ce foloseste straturile combinate, ca in figura de mai jos:

Sa va fie de folos!

3 thoughts on “Tipare naturale in gradina

  • 16/04/2011 at 9:00 pm
    Permalink

    Mie mi-a fost si am si pus in practica, atat cat m-am priceput. Abia astept sa seman, plantez tot ce mi-am propus! Chiar as vrea sa aflu daca a mai folosit cineva din Romania aceste modele in gradina.

    Reply
    • 29/08/2011 at 6:55 pm
      Permalink

      Da. Functioneaza. Am facut si eu in primavara 8 straturi combinate. Patru de o parte si alte patru de partea cealalta. Pe mijloc, intre ele am semanat craite, iar in fiecare strat am semanat ceapa din arpagic (1 strat), morcov (1 strat), sfecla rosie (3 straturi), ridiche neagra (1 strat), ridiche rosie (1 strat), salata verde (1 strat). Am udat dupa rasarirea plantelor cam de doua ori pe saptamana. Dupa rasarirea plantelor ne-studiate, ne-cunoscute pe straturi(buruienile – imi displace profund termenul acesta), le-am smuls si le-am lasat pe loc. Cele care au crescut pe carari le-am lasat sa creasca atata timp cat n-au deranjat legumele de pe straturi. Mai tarziu cararile le-am inundat cu apa o data pe saptamana. Nu am mai udat straturile, doar turnam apa pe carari pana la umplerea gaurilor dintre straturi. Cand erau pline si incepea apa sa dea pe dinafara (spre straturi) opream apa. Operatiune pe care o faceam cu furtunul alimentat la o fantana forata in apropierea gradinii. Primele la recoltat au fost ridichile rosii de luna, dupa care semanam altele, astfel am avut ridichi rosii toata vara. Apoi salata, urmand aceeasi tactica ca la ridichile de luna. Au urmat apoi ceapa si ridichile negre. Bineinteles am lasat cateva plante de ridichi rosii, negre si salata pentru a recolta samanta pentru anul viitor. Sfecla rosie inca nu am recoltato, morcovi mai sunt cativa. Acestia din urma au rasarit foarte rar si acolo unde nu au fost am plantat cateva fire de rosii – din care am tot mancat din momentul coacerii. pe stratul unde a fost ceapa am pus castraveti, iar pe stratul unde au fost ridichile negre am plantat varza de toamna. In locul ridichilor rosii am semanat recent ridichi albe pe care le voi recolta prin octombrie. Ce am omis sa spun este ca acolo unde am mai avut loc, pe starturi, in primavara, am plantat si niste seminte de marar, fasole, castraveti, patrunjel pentru frunze, cimbru de gradina. In prezent straturile sunt pline cu legume. Chiar daca am recoltat, nu am lasat niciun loc gol, am plantat si am semanat alte plante. Au ramas sfecla rosie si cativa morcovi nerecoltate. Dupa recoltare voi semana mustar. De jur imprejurul straturilor am semanat si plantat, in primavara, flori si plante medicinale/ aromate: galbenele, musetel, salvie, rozmarin, flori de paie, banutei, gladiole si alte craite.

      Reply
      • 08/01/2012 at 4:39 pm
        Permalink

        Buna seara Fabian,
        Poti face o schita cu cele 8 straturi ? Rosiile unde au fost dispuse ?As vrea sa incerc si eu anul acesta modelul indicat de tine.

        Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *