Gradinaritul „la inaltime”

Atat in revistele cat si in cartile de permacultura si gradinarit, veti intalni deseori termenul de “raised beds” sau “raised garden beds” – razoare sau straturi inaltate. Despre ce este vorba? Despre amanajarea unor straturi inaltate, in care sa cultivam plantele noastre. De ce sa cultivam plantele pe straturi inaltate? Care sunt avantajele? Cel putin cinci si dintre cele deloc de ignorat:

  • In primul rand, cultivand plantele la o anumita inaltime, le protejam de efectele nedorite ale stagnarii apei in sol, de exemplu in cazul unor ploi abundente. Evident, apa se va scurge mai repede din aceste straturi si numai in cazul in care apa ar ajunge sa acopere tot stratul (de exemplu in cazul unor inundatii) plantele vor avea de suferit.
  • In acelasi timp, desi poate nu la fel de evident, straturile inaltate functioneaza si ca un rezervor de umiditate, din cauza materialelor organice (paie, frunze, crengi) care sunt folosite la construirea lor. Aceste materiale organice actioneaza ca un burete, absorb apa si o mentin mai multa vreme decat ar face-o un pamant sarac in materie organica. Plantele pot beneficia mai mult timp de aceasta apa stocata in resturile respective.

Anul trecut, am construit un asfel de strat inaltat, am plantat rosii pe el si apoi am fost nevoiti sa lasam gradina neingrijita. In Bucuresti, vara lui 2010 a fost de-a dreptul caniculara. Aproape toate plantele anuale din gradina s-au uscat, pana si iarba. Au ramas doar copaceii, trandafirii, cateva balarii si… rosiile de pe straturile cu pricina. Neingrijite, neudate, neplivite necopilite, ne-nimic. In orice alta parte a gradinii s-ar fi uscat. Acolo, au rezistat. Pentru noi a fost un imbold suficient ca in aceasta tomna sa amenajam astfel de straturi in toata partea de gradina pe care vrem sa o cultivam.

  • In al treilea rand, resturile vegetale folosite pentru aceste straturi, vor functiona ca un ingrasamant natural de lunga durata, care va elibera nutrienti incet, pe masura ce viata din sol descompune aceste resturi, furnizand atat minerale cat si substante organice necesare dezvoltarii plantelor noastre.
  • Un alt avantaj, aceste straturi elimina necesitatea sapatului. Pe masura ce plantele se dezvolta, are loc si un proces de compostare la fata locului. La momentul in care vom recolta plantele, in urma lor, in aceste straturi inaltate va ramane un pamant de gradina de cea mai buna calitate, foarte moale si afanat, numai bun pentru o noua insamantare. Pamantul din aceste straturi ramane, de obicei, atat de afanat, incat puteti insamanta direct, puteti lucra pamantul cu degetele sau cu un simplu bat.
  • Al cincilea avantaj este ca inaltarea acestor straturi va ofera o cale rapida de valorificare a resturilor vegetale din gospodaria dumneavoastra, resturi care de cele mai multe ori sunt ori aruncate, ingramadite intrun colt al gradinii, ori arse.

Adaugati la aceste avantaje enumerate si faptul ca aceste straturi pot dura vreme de mai multi ani si veti vedea ca merita sa le acordati atentie.

Randurile care urmeaza sunt o traducere de pe blogul deepgreenpermaculture.wordpress.com, un blog pe care imi face placere sa vi-l recomand, deoarece veti gasi multe lucruri interesante in paginile sale.

Straturile inaltate – ce sunt ele?

Un strat inaltat este un strat de gradina ridicat care se afla mai sus decat solul din jur, mai sus decat pamantul pe care stau) si care, de obicei, sunt sustinute de un fel de cadre, desi prezenta cadrului nu e obligatorie.

Marimea optima a unui astfel de strat este de maxim 120 cm (patru picioare) sau chiar mai putin in latime, iar ca lungime pot fi oricat de lungi. Motivul principal pentru stabilirea acestei latimi maxime este o problema de ergonomie – aceasta este distanta maxima pe care o persoana o poate accesa cu usurinta din orice parte a stratului. Ele pot fi construite pe orice lungime dorim, dar este mult mai eficient sa le facem rezonabil de scurte, pentru a nu fi nevoiti sa umblam foarte mult in jurul lor, mai ales daca plantele cultivate necesita o ingrijire constanta.

Am descoperit ca o dimensiune de 1,2×2,4 m este ideala, nu numai pentru a putea lucra imprejur, dar si pentru a putea construi mai usor cadrul.

Beneficiul impartirii unui strat lung, continuu, in mai multe straturi scurte este acela ca sporeste marginile. Pentru a intelege de ce acest lucru este un beneficiu, trebuie sa explic conceptul utilizat in permacultura si cunoscut ca “efectul de margine”. Practic, este vorba de locul unde se intalnesc doua medii, doua ecosisteme – de exemplu marginea baltilor, unde mediul acvatic se intaneste cu mediul terestru. Aceste ecosisteme de margine, aflate la interfata intre doua medii sunt cele mai productive ecosisteme continand o gama foarte mare de nise ecologice, ce gazduiesc o varietate crescuta de plante si animale. De aceea, marginile sunt cele mai productive zone.

De exemplu, avem la dispozitie un lot de aproximativ 1, 5 metri latime si 4,5 m lungime pe care dorim sa amenam straturi inaltate astfel. Hotaram ca, pentru a ne putea misca usor in jurul acestora, ar fi bine sa facem ori un strat de 1,2 m latime si 4 metri lungime, ori doua straturi de 1,2 metri latime si 2 metri lungime fiecare.

In ambele cazuri, suprafata amenajata ramane aceesi insa, in al doilea caz, lungimea insumata a tuturor marginilor, va fi mai mare cu 2,4 metri.

In primul caz avem un dreptunghi cu dimensiunile de 1,2 x 4 metri, deci marginile (perimetrul) vor fi:

1,2 + 1,2 + 4 + 4 = 10,4 m margini

In al doilea rand, avem doua dreptunghiuri cu laturile de 1,2 x 2 m fiecare, deci marginile vor fi:

(1,2 +1,2 + 2 + 2) x 2 = 6,4 x 2 = 12,8 m margini.

Comparativ cu primul lot: 12,8 – 10,4 = 2,4 m margini mai mult.

Asta inseamna ca vom avea nevoie si de mai mult material pentru constructie, dar si ca vom produce mai mult daca alegem cea din urma modalitate de a amenaja straturile.

Va aduceti aminte ca am spus “cel putin cinci avantaje deloc de negilijat?” Ei bine, cinci sunt intradevar putine :) pentru ca in continuare, articolul vine cu urmatoarea lista de avantaje:

  •  Cresterea productivitatii – conform Ohio State University, “intr-o gradina traditionala, o buna planificare poate duce la obtinerea unei recolte de aproximativ 0,6 livre/square foot (aproximativ 3,3 kg/mp). Rezultatele productiilor obtinute intr-o perioada de trei ani folosind cultivarea in straturi inaltate la Dawes Arboretum, langa Neawark, Ohio, au indicat o recolta medie de 1,24 livre/square foot – mai mult decat dublu fata de recolta conventionala., deoarece plantele sunt crescute mult mai aproape unele de altele. Aceasta datorita faptului ca nu suntem nevoiti sa lasam spatii in strat pentru a pasi, deoarece nu suntem niciodata nevoiti sa pasim in strat. Cultivarea unei densitati mai mari de plante are deasemenea avantajul ca pl;antele care cresc in aceste straturi vor umbri solul gol, impiedicand buruienile sa creasca in strat. Cel mai important beneficiu al folosirii straturilor inaltate este productivitatea. Straturile inaltate sunt de cel putin doua ori mai productive decat o gradina conventionala.
  • Conditii de sol mai bune. De vreme ce solul nu este compactat, nu este nevoie sa mai aram, sapam, sa scarificam sau sa facem vreo alta operatie destinata afanarii acestuia – practici traditionale care distrug structura solului si mai mult strica decat fac bine. De aceea, straturile inaltate se potrivesc foarte bine cu tehnicile de gradinarit fara sapare. Puteti folosi straturile inaltate pentru a rezolva probleme ce tin de drenajul slab, de slaba calitate a solului, sau chiar in cazul in care nu aveti pamant – cand puteti construi un strat inaltat direct pe beton sau asfalt prin construirea unor rame pe care sa le umpleti cu tipul de sol de care aveti nevoie si sa le imbunatati adaugand material organic. Puteti, chiar, crea un numar de straturi cu diferite mixturi de soluri, pentru a obtine conditii de crestere variate. Datorita faptului ca nu calcati pe strat, evitati compactarile solului. Cand solul este compactat, apa si aerul nu mai pot circula atat de usor prin pamant catre radacinile plantelor. Chiar si plantele radacinilor sufera, atunci cand cresc in sol compactat, deoarece aceasta limiteaza acesul plantelor la apa si nutrienti. S-a sugerat ca solul compactat poate duce la o scadere cu 50% a productivitatii.
  • Cresterea flexibilitatii. Puteti, de asemenea, sa atasati foarte usor spaliere, suporturi, cadre de sustinere sau umbrare de-asupra sau in jurul acestor straturi, temporar sau permanent, ca parte a acestor structuri. Pentru persoanele cu probleme de sanatate, de exemplu pentru cei cu dureri de spate, va fi mai usor sa ingrijeasca aceste straturi – trebuie doar sa aiba o inaltime potrivita (pana la brau). Posibilitatea de a ingriji aceste straturi fara a fi nevoie sa calcam pe ele ne permite sa lucram in gradina – sa semanam, plantam sau recoltam – oricand vrem, chiar atunci cand pamantul e umed, pentru ca nu vom fi nevoiti sa calcam in mocirla.
  • O irigare mai eficienta: In plus, straturile inaltate pot fi acoperite cu un strat gros de mulci fara teama ca acesta va aluneca, va fi luat de vant sau spalat de apa. Acest aspect nu nu mai ca ajuta la conservarea apei, dar va permite sa contribuiti la formarea solului, prin adaugarea constanta de materie organica. Dimensiunile straturilor inaltate le face foarte potrivite pentru instalarea sistemelor de irigare prin picurare – care este o cale eficienta de udare a gradinii, minimalizand pierderile prin evaporare si reducand pericolull bolilor, deoarece se face fara a uda frunzele plantelor.

Articolul respectiv contine si o serie de sugestii despre cum puteti face aceste straturi inaltate, cum sa construiti cadrele necesare s.a.m.d. Nu exista decat o singura conditie cu adevarat obligatorie: – folositi materiale netratate chimic – fara lemn vopsit, fara lacuri, fara aditivi. In rest, pastrati totul cat mai simplu, incercati sa folositi materialele pe care le aveti la dispozitie, eventual materiale reciclate.  Pentru cadre pot folosi dale de pavaj, scanduri, pietre, caramizi, iar daca aveti nevoie de multe astfel de straturi, le puteti face pur si simplu direct pe pamant, fara nici un cadru. Dati o simpla cautare dupa „garden raising beds” – imagini si veti gasi o multime de sugestii.

Sa va fie de folos!

 Sursa: deepgreenpermaculture – raised garden beds

3 thoughts on “Gradinaritul „la inaltime”

  • 18/02/2011 at 6:41 pm
    Permalink

    Excelent articol!

    Am citit si versiunea originala, in engleza, iar traducerea este foarte buna!

    Calculul economic este si el unul foarte interesant pentru ca practic se dubleaza productia pe suprafata cultivata.

    Dintre toate metodele de creeare a acestor „paturi inalte” (sau razoare) eu as prefera-o pe cea clasica, fara nici un cadru de lemn sau fier (este mai economicos si mai ecologic, plus ca nu vei avea bataie de cap cu compozitia chimica a materialelor folosite, de exemplu vopseaua de pe fier sau lemn).

    Un articol foarte bun care sper ca placa tuturor si sa fie aplicat cu succes!

    Bafta!

    Reply
  • Pingback: Raised beds | permacultura.ro

  • 27/04/2011 at 1:07 pm
    Permalink

    Am facut si noi un mic strat inaltat, am scris si noi pe blog cum l-am facut. Mai avem insa de adus inca niste pamant. Foarte buna treaba. Mai urmeaza sa vedem ce plantam acolo. Probabil anul asta, dat fiind ca e destul de tarziu deja, vom planta niste rasaduri.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *