Pasture cropping

Cautand informatii despre permacultura, am gasit acest site www.milkwood.net si mi-a atras atentia un articol despre Pasture Cropping (cultivarea direct pe pasune sau cultivare combinata).

Articolul se refera la Australia, dar atat faptele de la care se porneste (pierderea solului prin tehnici agricole agresive) sunt valabile oriunde in lume si la fel de reale peste tot si bineinteles ca si tehnica de semanare poate fi aplicata oriunde.

Interesant este ca aceasta tehnica a fost elaborata ca o tehnica de agricultura conventionala, ca atare ea poate fi aplicata in orice ferma, organica sau nu si, datorita faptului ca permite mecanizarea, poate fi mai usor acceptata chiar si de fermierii care nu vor sa auda de nimic nou:

De ce cultura pe pasune este o mare afacere

Ovaz de cultura, crescand in simbioza cu plante perene native la ferma lui Colin Seis

Cresterea culturilor destinate hranei umane este ceva ce, pentru marea noastra majoritate este problema altcuiva. Noi doar mancam ce se produce, in mod sigur in fiecare zi si aproape la fiecare masa. Paine, orez, porumb, soia, fasole si asa mai departe. Produse undeva in alta parte, de altcineva.

Astfel, o parte din fiecare masa provine dintr-o cultura de cereale, undeva departe. Ne-am dori sa fie cultivate organic si  intr-un mod in care sa nu distruga prea mult solul. Dar mancam, fara sa tinem cont intradevar de practicile agricole. Face parte din dieta noastra.

Tehnicile obisnuite de cultivare, chiar si cele organice, intorc solul in procesul de plantare al graului, rasturnand-ul si il lasa gol. Daca stiti cate ceva despre biologia solului, despre carbon farming (tehnici de regenerare a solului), sau macar despre permaculture, ar trebui sa stiti ca acestea distrug structura solului si ca este neindicat sa lasi solul descoperit, de vreme ce reteaua trofica a solului este afectata. In special cand acest lucru se intampla la o scara industriala.

Deci,  haideti sa privim lucrurile in ansamblu si sa  ne imaginam, doar pentru o secunda, tot solul din Australia care este folosit pentru a creste tot graul, toata spelta, tot porumbul si toata hrisca si orice altceva va mai doriti in painea sau in cerealele dvs, pentru toti oamenii din Australia. Adaugati la acestea cerealele folosite pentru cresterea animalelor si toate celelalte recolte pe care le producem. Aceasta inseamna o multime de pamant dezgolit. Si multe dintre campuri sunt cultivate de mai multe ori intr-un an. Asta inseamna, de asemenea, o perioada mare de timp in care raman dezgolite.

Sunt sigur ca majoritatea oamenilor stiu cate ceva despre datele publice care ilustreaza pierderea solului fertile: “un studiu al Universitatii din Sidney a aratat recent ca solul din China se pierde de cinci ori mai repede decat poate fi inlocuit prin intermediul proceselor naturale; in Europa, aceasta cifra este de 17 ori, in America de 10 ori, in timp ce in Australia pierderea este de 5 ori mai rapida decat posibilitatea de inlocuire naturala.”

Asadar, stam mai bine decat America! Sau, macar nu pierdem solul fertil la fel de rapid ca cea mai rapida rata de pe glob, nu? Ei bine, nu.

Pamantul stravechi al Australiei nu are rezerve de sol fertil la fel de mari ca alte continente. Avem intradevar de infruntat probleme mai grave decat alte continente.

Soul fertil este stratul de sol care este viu, sau capabil sa intretina viata. Este ca un burete viu, alcatuit din humus si din ramasitele vietii din sol, care are capacitatea de a sustine plantele pentru a produce hrana pentru noi. Fara sol fertil, totul este afectat. Este atat de tragic ca ar trebui sa devina subiect pentru cantece de jale, ca pe vremuri.

Ati putea crede ca ar fi logic ca directia principala in agricultura, in special in cresterea granelor, ar fi una care sa adopte un model ce conserva solul fertile. Sau catre un model care chiar sa creeze sol fertile! Dar ati gresi. Nici vorba de asa noroc. Nu inca.

Sa facem cunostinta cu un extraordinar om obisnuit, a patra generatie dintr-o familie de fermieri din Goolma: Colin Seis.

Colin Seis face lucrurile putin diferit la femra lui – Winona, si face asta de ani de zile. Cam cu 15 ani in urma, el a inceput sa experimenteze o idee pe care el a numit-o “pasture cropping” – cultivare pe pasune – care presupune semanarea culturilor direct in pasune, fara a ara si intoarce mai intai solul.

Aceasta tehnica depinde de multi factori pentru a functiona, incluzand buna alegere a termenelor lucrarilor,  o buna planificare, dar – pe scurt – ea permite semanarea culturilor vizate direct intr-o pasune de plante perene native unde acestea vor creste in simbioza, in beneficiul atat al plantelor cultivate cat si al plantelor native.

Acest process are efectul ca produce recolte foarte respectabile pe terenul folosit (la fel de bune, daca nu si mai bune decat recoltele obtinute pe cale traditionala – luand in considerare profitul fermierului), in acelasi timp perpetuan plantele native din pajiste (care, de asemenea, este o afacere buna). Si, probabil mult mai important, aceasta tehnica conserva structura solului, sporeste biomasa solului si impiedica pierderile de sol. O abordare neobisnuita in cadrul agriculturii moderne.

Iata de ce cultivarea combinata este o adevarata afacere.

Dar aceasta tehnica inseamna mai mult decat a cultiva plante. Introduceti cateva animale ierbivore in acelasi teren dupa ce recolta a fost adunata si ciclul nutritional va incepe cu adevarat sa devina interesant. Prin utilizarea tehnicilor de Management Holistic al ierbivorelor, cum ar fi vacile de carne sau al oilor, biomasa si nutrientii disponibili din acea pasune vor incepe sa creasca chiar mai repede. Ceea ce inseamna ca procesul de crestere a solului fertil va avea loc cu o viteza mai mare.

Tot ceea ce contribuie la formarea solului (si nu exista multe metode agricole care fac asta) contribuie si la “sechestrarea” carbonului. Ceea ce inseamna ca cultivarea combinata este, in primul rand, o sursa  negativa de carbon (o metoda de a scadea cantitatea de bioxid de carbon din atmosfera prin acumularea acestuia in corpurile plantelor prin fotosinteza si, in cele din urma, in sol, prin formarea humusului in urma proceselor de descompunere – n.tr.).

Deci, pentru a recapitula pe larg acest subiect complex si foarte interesant, cultivarea combinata contribuie la formarea solului fertil si, in acelasi timp, aduce o recolta de cereale, imbunatateste calitatea pajistii si, de asemenea, ofera hrana pentru cateva animale si fixeaza carbon in sol in timpul acestui proces. Nu-i rau pentru un singur teren!

Se estimeaza ca acum sunt mii de fermieri in toata Austraila si nu numai, care fie incearca aceasta tehnica, fie deja o aplica, pe masura ce obtin rezultate convingatoare.

–––––––

Acesta este articolul. In plus, se vorbeste despre interesul crescut despre aceasta tehnica si despre cei care vin sa invete mai multe.  Pe siteul respectiv veti gasi si alte postari, foarte interesante si multe linkuri utile.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *