Revolutia unui spic

Am placerea sa va pun la dispozitie cartea Revolutia unui spic a lui Masanobu Fukuoka pentru prima oara in limba romana, unul dintre parintii „spirituali” ai permaculturii, traducerea realizata de catre Catalin Plitea pentru tatal lui. A depus o munca enorma la traducerea acestei carti de unul singur, fapt pentru care as vrea sa-i multumesc foarte mult si sa-l felicit pentru rabdarea si efortul depus. Am mai ajutat si eu, dar intr-o masura mult mai mica la adaugarea diacriticelor, a fotografiilor si putin la editare.

Cartea poate fi accesata si salvata in format PDF urmarind link-ul de mai jos, va doresc lectura placuta.

Revolutia unui spic

38 thoughts on “Revolutia unui spic

  • 29/11/2010 at 7:59 am
    Permalink

    Maestre … ai facut o treaba minunata… Cartea arata super. Spor la treaba si numai bine ! :)

    Reply
  • 29/11/2010 at 1:01 pm
    Permalink

    multumim pentru munca facuta cu traducerea cartii

    Reply
  • 30/12/2010 at 9:01 am
    Permalink

    Am incercat sa salvez Revolutia unui spic, dar fie nu ma pricep, fie nu functioneaza, pentru ca nu am reusit. Daca ma poate ajuta cineva, as fi recunoscatoare.

    Reply
  • 30/12/2010 at 9:06 am
    Permalink

    Wow, am reusit pana la urma sa o salvez, abia astept sa citesc!

    Reply
  • 01/02/2011 at 5:21 pm
    Permalink

    Cine vrea sa citeasca aceasta carte trebuie sa inteleaga, sa adopte si in final sa traiasca o stare de spirit pe care autorul a trait-o cu mult inainte de a scrie aceasta carte.

    Citand-ul pe Einstein si descriind ceea ce Fukuoka a trait pe pielea lui, as spune: „un om incepe sa traiasca cu adevarat din momentul in care incepe sa traiasca in afara corpului sau” (in orginal: „A person starts to live when he can live outside himself.”).

    Fukuoka ofera o solutie, un mod de viata, un concept (strain noua, europenilor), un raspuns si o concluzie asupra careia merita reflectat in pace, intr-o stare meditativa chiar. Si nu uitati cuvintele sale la intrebarea: ce stiu oamenii de stiinta? Vor despica firul de par in patru, apoi din nou in patru si tot asa pana cand vor descoperi ca, de fapt, nu stiu nimic in plus fata de momentul initial.

    Terminand tot printr-un citat din Einstein (doar unul dintre marile voci ale gandirii universale) as spune ca: „The most incomprehensible thing about the world is that it is comprehensible.”! (tradus: cel mai de neinteles lucru despre lume este ca e cat se poate de clara!).

    Va doresc numai bine!

    Reply
  • Pingback: Painea noastra cea de toate zilele si ferma viitorului sau viitorul fermelor | Introducere in Permacultura

  • 07/02/2011 at 4:49 pm
    Permalink

    Mersi pentru admirabilul efort al traducerii, as fi preferat „straw” sa fie tradus cu „pai” caci paiele au un rol cheie in sistemul revolutionar al lui fukuoka – faptul ca lasa paiele intregi sa acopere solul e foarte diferit de agricultura … „clasica”.

    Ideea e sa arate cat de mult conteaza lucrurile aparent lipsite de valoare precum paiele care erau arse.

    Reply
  • 07/02/2011 at 6:58 pm
    Permalink

    Apreciez comentariul si cine stie poate se va schimba traducerea, mai ales ca aceasta carte se afla intr-un usor retus momentan.

    Reply
  • 08/02/2011 at 10:27 am
    Permalink

    Poate ar fi bine sa discutam pe email cu traducatorul, de ex. in prima pagina i-a scapat un „quarter” inaintea lui „acre” a.i. in traducerea romaneasca fukuoka declara o recolta de 4 ori mai mica decat in engleza. 1450 kg/ha de orz poate nu impresioneaza pe nimeni, 6000 insa (pe langa cei 6000 de orez) e cu totul altceva.

    Or fi mai multe detalii ce merita revizuite si e mai practic sa le discutam direct.

    Reply
  • 08/02/2011 at 3:15 pm
    Permalink

    Inteleg, daca mai gasesti astfel de greseli iti pot trimite pagina cu pricina pt a o corecta si a mi-o inapoia in varianta corecta. Esti de acord?

    Reply
  • 08/02/2011 at 5:11 pm
    Permalink

    sigur numa nu spera nimic mai repede de o saptamana ca o sa fiu cam ocupat.

    Reply
  • 09/02/2011 at 10:42 am
    Permalink

    @cezar: Nu ma grabesc nicacaieri.
    Am aruncat o privire pe site-ul tau si am ajuns si pe forum din greseala cred, vream doar sa zic ca sunt uimit de aroganta unora care fac remarci cel putin nepotrivite, vream sa las un comentariu acolo insa am ales sa renunt. Daca cineva se imiedica in „spic” treaba lor, si de altfel am scris aici ca traducerea a fost facuta de niste amatori ceea ce implica unele greseli, poate chiar si cineva mai calificat ar fi comis greseli, cei drept mai putine si mai nesemnificative, asa ca daca persoanele respective erau atente, imi e clar ca un comentariu care sa sublinieze acelasi lucru nu era necesar. Si intradevar ma bucur cand gresim „si cineva ne anunta si pe noi”, insa nu intr-un mod arogant.

    Cat despre editare i-am trimit o copie si doamnei Marcela pt ca si dansa a sesizat cateva greseli si s-a oferit sa le corecteze fara a da dovada de… aroganta!

    Bafta!

    Reply
    • 11/02/2011 at 4:39 pm
      Permalink

      Nu fi suparat, Florine! E mai usor sa critici decat sa faci ceva cu adevarat util semenilor! Nu lua in seama remarcile rautacioase ale unora care, vorba ta, se impiedica de un pai-spic si nu vad barna din ochiul lor. S-apoi cred ca trebuie sa vedem totul ca pe un alt si interesant mod de a face agricultura si nu sa ne transformam in critici literari. Nu de asta are nevoie lumea! Nu trebuie sa ne pierdem in detalii ca altfel vom pierde din vedere tocmai esentialul … si e pacat!
      Toata recunostinta pentru cartea postata, iar cei care nu sunt multumiti de ceea ce gasesc, sa aduca ei informatii mai corect traduse, insa deocamdata … prea putin din partea lor!
      Sanatate si putere de munca!
      Cu bine, Marius!

      Reply
  • 10/02/2011 at 4:32 pm
    Permalink

    Greseala referitoare la rezultatele lui Fukuoka a fost singura cu adevarat importanta. Chiar si asa, efortul depus e admirabil. Adica… cand dai peste un cuvant pe care nu il gasesti, il cauti in dictionar si gasesti 20 de intelesuri (cel putin) pentru acel cuvant, iti cam vine sa dai cu cartea de pamant.
    Am petrecut mult timp traducand la Gradina Gaiei, si uneori, la sfarsitul zilei, cand ma dureau ochii de atata stat in fata calculatorului, nu-mi venea sa cred cat de putin am tradus!

    In orice caz, cartea merita citita. Am corectat ce am gasit, dar mai am un pic de lucru.

    Cine vrea cu adevarat sa invete, nu va cauta raspunsuri doar intr-o singura carte.

    Marcela

    Reply
  • 15/02/2011 at 7:10 pm
    Permalink

    ok, m-am intors. Cred ca o sa fie mai greu cu .pdf-ul – nu pot sa editez direct, am

    @Florin, imi pare rau ca ti-a facut impresia asta discutia pe firdepir, sunt destul de convins ca nici unul din cei ce au comentat acolo despre site-ul vostru sau traducerea la „one straw” nu a intentionat malitiozitate, ba din contra apreciem foarte mult eforturile voastre.

    cu respect, cezar.

    P.S. voci mai .. carcotase (sa nu zic agresive) relativ la permacultura se gasesc intr-adevar dar aici: http://forum.softpedia.com/index.php?s=ef2ef961a2aa640cfb3a0f3beadbd83c&showtopic=724654

    Reply
  • 15/02/2011 at 8:02 pm
    Permalink

    @cezar: Daca imi trimiti e-mail-ul tau am sa-ti trimit cartea in word si dupa aceea mi-o poti trimiti corectata si ma ocup eu de restul.

    Cat despre ce s-a scris pe forum-ul acela de pe sofpedia, pot sa-ti spun ca am citit primele doua pag dupa care am renuntat, nu cred ca mai reuseam sa citesc si restul. Fiecare cu convingerile lui. Mie-mi place o vorba in engleza grozav „You can be sincere, BUT you can be sincerely wrong”. Deocamdata nu prea am cum sa le demonstrez practic ca se inseala amarnic in credinta lor, doar le pot oferi exemple altora si sper ca la sfarsitul anului acesta sa le pot oferi un exemplu personal, dupa care daca tot persista sa ramana cu greseala, treaba lor. Mai este o vorba englezeasca minunata care-mi place, dar o sa o las pe alta data (nu as vrea sa jignesc acum pe nimeni, pt ca nu-mi permit deocamdata).

    Reply
  • 15/02/2011 at 10:19 pm
    Permalink

    Da, una e sa fii sceptic alta zeflemitor. Pana la urma si Masanobu a facut o gramada de greseli pana sa obtina un sistem in echilibru. Si eu am retinerile mele mai ales legate de aplicabilitatea sau „competitivitatea” permaculturii ca sistem de business.

    Reply
    • 16/02/2011 at 1:23 pm
      Permalink

      Eu nu prea am indoieli, deoarece am urmarit cateva exemple si cel care-mi place mie cel mai mult este ceea ce face Joel Salatin, nu e neaparat permacultura, insa aplica foarte multe din eticile, principiile, metodele si tehnicile care se regasesc si-n permacultura. Probabil mai sunt multi ca el, insa nu au ajuns populari din diferite cauze.

      Reply
      • 20/02/2011 at 9:37 pm
        Permalink

        Legat de sistemul lui Salatin – mai citisem despre ferma Polyface e intr-adevar interesanta. Nu-i tocmai permacultura in sensul de ecosistem auto-stabil dar refoloseste bine resursele. Am vazut ca ferma are 200ha da nu stiu ce productii obtine, nici daca suplimenteaza hrana animalelor cu furaje.

        Despre Fukuoka – am observat intr-un articol ca cel mai mult teren (10 acri, 90%) il folosea pentru cresterea si comercializarea citricelor, obtinand vreo 80t sau mai mult pe an.

        Reply
  • 20/02/2011 at 8:52 pm
    Permalink

    Partea cu traducerea unitatilor de masura pare ceva mai complicata, le iau pe rand sa vad ce cred si altii:
    – „banita” ca traducere pentru „bushel” e problematica deoarce la noi inseamna undeva intre 20l si 30l (20 ocale) diferind de la moldova la muntenia. In alta parte am gasit ca inseamna 51kg sau mai mult si iarasi nu se pupa.
    bushelu e 35,24litri cel american si 36,37 cel imperial, deci oricum nu „seamana” cu nici una din banitele romanesti.

    Propun sa scoatem cu totu „banite”, „livre” si „acri” pe unde apar si sa punem direct unitati standard, kg si, pentru suprafata, in loc de „sfertul de acru” care apare peste tot sa folosim fie o cincime de pogon, fie 10 ari fie 1000mp si gata.

    Nu-mi surade sa fie scrisa raportarea direct la hectar caci Fukuoka a lucrat pe loturi relativ mici de 1000mp, daca vorbim de hectare s-ar intelege ca a muncit sa recolteze nu stiu cate hectare sau ca a aplicat metoda pe suprafete mari.

    Nici asa nu va mi se pare simplu caci am gasit ca „bushelu” are greutati diferite la orez, orz si secara respectiv 45, 48 si 56 livre si inmultite cu 22 nu dau 1300 de livre cat zice cartea ca a obtinut pe sfertul de acru.
    http://www.norganics.com/applications/bushelwgt.pdf

    Nu m-ar mira ca originalul in japoneza sa fi folosit unitati de masura internationale datorita pregatirii stiintifice a lui Fukuoka. Si traducatorul in engleza a facut unitatile varza.

    Reply
    • 21/02/2011 at 2:27 pm
      Permalink

      Perfect deacord! Eu nu ma prea pricep la lucrul asta si daca crezi ca poti face ceva in sensul asta, corecturile sunt bine venite!

      Reply
  • 21/02/2011 at 7:42 pm
    Permalink

    Gata s-a lamurit, am intrebat pe fukuoka_farming la yahoogroups. Deci Fukuoka a zis ca a obtinut 1kg/mp (~1t/sfert de acru) si neintelegerea a fost una de traducere din unitati SI in americanesti.

    Acu iese aproape dublu fata de traducrea americana si o sa verific sa nu fie alta neintelegere. Adica sa fiu sigur ca-i vorba de 1kg/mp de orez nu orez cu orz (sau secara) impreuna.

    http://groups.yahoo.com/group/fukuoka_farming/message/11626

    –––––

    Comparativ productia medie la hectar de orez in Japonia era de 4,8t in 1960 si 6,4t in 2007 . Presupun ca e o distributie larga pe zona climatica, de ex. in Malaezia media e 8,7t/ha pe an.

    Reply
    • 22/02/2011 at 7:29 pm
      Permalink

      Bravos, harnic om!

      Reply
  • 01/03/2011 at 3:50 pm
    Permalink

    Interesanta carte! Multumim pentru efort…

    Reply
  • 10/03/2011 at 10:52 am
    Permalink

    Salutare lumii verzi si eforturilor depuse de a trai o viata normala. Imi manifest aici tot respectul pentru cei care pun lucrurile in miscare. Felicitari traducatorilor (ca si panaceu: numai cine nu lucreaza nu greseste), felicitari lui Florin pentru consecventa. Urmez si eu de un an de zile PDC-ul, online, via Australia. Anul cea a trecut l-am dedicat studiului, si in mod special observatiei in-situ. Informatii despre miscarea globala a Permaculturii si Low Impact Living adun de vre-o 4 ani, reusind sa insumez o biblioteca virtuala (unele si imprimate) semnificativa. As fi bucuros sa gasim o formula de impartasi cat mai mult din preaplinul informatiei. Si ca sa nu fiu de tot offtopic – am citit cartea lui Fukuoka in urma cu un an, in limba engleza, fara a avea interes pentru detaliile tehnice (in special cifre legate de yeld) insa absolut fascinat de spiritul ce razbate din scriere, filosofia din spatele actiunii. Imi face o deosebita placere sa pot relua aceasta lectura in urma efortului depus de Oameni altruisti si dedicati.

    Va doresc energizare maxima.

    Reply
  • 10/03/2011 at 11:32 am
    Permalink

    Ziua buna si multumim mult pentru carte! (… cu intreaga munca depusa la traducere, corectare, etc. dar mai ales Suflet)

    Multumim si pentru clarificarile legate de sistemul de unitati (urmarisem intreaga „dezbatere” de pe Softpedia pe acest subiect si m-a intristat incapatanarea unora care nu „vad” intregul sistem si nu inteleg Starea care este la baza acestui mod de a lucra cu Pamantul si se rezuma doar la a se lega de aspecte „masurabile”. E bine acum ca macar dupa noile clarificari obtinute de Cezar va fi un argument in plus)

    Soare in gand si multumiri pentru toata munca depusa pe acest site! :)

    Reply
  • 10/03/2011 at 11:47 am
    Permalink

    Am reusit si eu sa descarc cartea.
    doresc sa trasmit aprecieri si multumiri traducatorului… sau mai bine zis traducatorilor.

    Reply
  • 12/03/2011 at 7:50 am
    Permalink

    Multumesc mult traducatorului pentru tenacitatea si efortul lui depus pentru a traduce aceasta carte!!!

    Reply
  • 29/05/2011 at 9:56 am
    Permalink

    fericire.mama Pamant le organizeaza pt noi.noi doar trebuie sa fim atenti la semne.le multumim din nou japonezilor.genial popor ales.ca al nostru. sa treca prin multa suferinta pt a da semne de normalitate lumii intregi.se poate-lumea copiilor nostri se pregateste.va imbratisez pe toti copii verzi solari si luminosi

    Reply
  • 01/02/2013 at 5:22 pm
    Permalink

    Buna ziua,

    As fi dorit si eu sa descarc acel pdf cu cartea lui Fukuoka, insa vad ca link-ul nu mai exista, ma puteti ajuta?
    Multumesc!

    Reply
    • 01/02/2013 at 9:19 pm
      Permalink

      Buna ziua, am reactualizat linkul. Puteti sa descarcati si din partea drepata a ecranului, prin click pe coperta cartii.

      Reply
  • 10/03/2013 at 9:34 am
    Permalink

    Apreciez munca depusa, deasemenea si cartea.Ar trebui s-o citeasca si ministrul agriculturii, inginerii agronomi…..aceste informatii ar trebui raspandite si studiate si de cei care lucreaza pamantul.Multumesc, sunt binevenite si alte carti de acest gen, poate se vor aplica si la noi in tara, unde agricultura a ajuns pe ultimul loc.

    Reply
  • 18/01/2014 at 6:36 pm
    Permalink

    Ceea ce Masanobu explica in lucrarile sale, mie insasi natura mi-a aratat-o.
    Era in vara lui 91-92, aveam varsta de 14 ani, cand am decis sa nu mai luam paele de pe camp ci sa le lasam acolo. La acea recolta nu am facut nici 4 tone la ha, noi nu foloseam erbicide si nici ingrasaminte. dupa treierat la ceva timp am discuit terenul fara a-l ara, dupa care a venit semanatul. Inca odata l- am convins pe tata- l meu sa nu cumparam grau ci sa-l folosim pe cel recoltat, zis si facut. La semanat am folosit semanatoare specifica pentru grau dar am semanat nu 200-250 la ha ci 300 – 350 . In vara urmatorului an a fost o seceta crunta, se poate confirma si din statisticile vremii. In acea vara am fost la recoltat cu combina, la cei care nu au folosit ingrasaminte recolta medie a fost de 1500 kg la ha, cei care au folosit ingrasamintele a fost de 2500-3000, iar surprinderea mea cea mai mare a fost cand la jumatatea hectarului cuptivat de mine ni s-a ridicat capacul buncarului de la combina, asta insemna 2500- 3000 kg, cam atat avea capacitate combina noastra C12. Cauzele banuiesc eu ca au fost paele, graul netratat di hambarul propriu, lipsa de erbicide si ingrasaminte si nu in ultimul rand cantitatea de 300-350kg la ha in loc de 200-250.

    Reply
  • 18/01/2014 at 6:48 pm
    Permalink

    Am omis sa spun ca si paele lasate acolo au avut o influenta pozitiva.
    O a doua experienta am avut- o in acelasi an cu recoltarea graului, dar de aceasta data cu vita de vie. In acel an tata-l meu nu mai voia sa lucreze via ca avea destula vie si nu avea butoaie suficiente, asa ca a lasat acea vie in paragina. Cum am spus-o mai sus, acel an a fost foarte secetos. Si de aceasta data surprinderea a fost si mai mare, cand la vecinii nostri viile nu facusera mai deloc rod, a noastra era mai incarcata decat niciodata, cu toate ca a trebuit mai intai sa taiem toata iarba ce crescuse si pe urma sa culegem via.
    Acea recolta a fost cea mai bogata de pana atunci, strugurii au fost mai gustosi decat dintotdeauna. In concluzie vita de vie nesapata, netaiata, nestropita sa dezvoltat practic, ca si in abitatul ei natural (spun ca si pentru ca acea vita de vie nu era salbateca, ci cultivata).

    Reply
  • 15/06/2014 at 7:39 pm
    Permalink

    Va multumesc si eu pentru aceasta carte; cu respect pentru munca depusa si daruirea cartii tuturor celor calauziti spre ea.

    Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *