Permacultura sau ecosistemul relatiilor

-articol de Marin Chinciusan aparut in http://www.citynews.ro din 4 iunie 2010-

Florin Baci, un tanar clujean, a amenajat pe un teren de 1500 de metri patrati o gradina care functioneaza dupa principiile permaculturii.

Permacultura este un sistem ecologic proiectat sa sustina in toate aspectele o comunitate umana, intr-un mediu care-l mimeaza pe cel natural si, in acelasi timp, sa poata fi sustinut pe durata infinta.

Permacultura, ca metoda sistematica, a fost practicata pentru prima data de austriacul Sepp Holzer in anii 1960 si apoi dezvoltata de australienii Bill Mollison si David Holmgren. Termenul de permacultura provine din contractia termenilor “permanent agriculture” sau “permanent culture”.

Cei doi au definit permacultura prin proiectarea unui habitat uman ecologic si a unui sistem natural de producere a hranei. Este un teritoriu utilizat de o comunitate umana care construieste si se dezvolta, integrandu-se armonios in mediu, imitand formele si modul de relationare din microclimatul in care traieste.

Permacultura originala incearca sa copieze fidel natura, prin dezvoltarea de ecosisteme comestibile sustinute exclusiv prin metode naturale. Principiile permaculturii se bazeaza pe aplicarea teoriei ecologice si pe potentialul relatiilor dintre elementele care il compun.

Fiecare element este analizat cu atentie pentru observarea nevoilor lui, rezultatelor pe care le ofera si proprietatilor pe care le are. Un exemplu sunt gainile, care au nevoie de apa, hrana si microclimat moderat si care produc carne, oua, si pene, precum si ingrasamant pentru sol.

Elementele sunt combinate in asa fel incat produsele unor elemente sa acopere nevoile altora. Scopul este de a minimaliza deseurile si de a crea un sistem in care munca omului sa fie minima.

Desi mai putin cunoscut in Romania, Florin Baci, un tanar clujean este fascinat de acest concept si a inceput sa isi creeze propriul ecosistem. “Eu cred ca sunt singurul din Romania inscris la un curs international despre permacultura. Am inceput sa lucrez in aceasta directie, dar cred ca inca mai am mult de munca. Stiu ca a mai incercat cineva undeva pe langa Bucuresti, a lucrat vreo cinci ani si apoi a abandonat. Mai e cineva pe la Timisoara, dar o face mai mult ca hobby”, spune Baci.

Elementele alese cu grija, in asa fel incat sa relationeze intre ele, nu au nevoie de prea multa atentie din partea omului. Acest fenomen a fost observat si de Baci, in propriul sau ecosistem: “Am 1500 de metri patrati si am inceput cu o gradinuta dupa principiile permaculturii si, in mod miraculos, fara sa am grija de ele, s-au dezvoltat foarte bine. Este foarte complicat, e si un concept filosofic. Conceptul a pornit de la faptul ca civilizatia actuala este in declin si nu se va mai putea sustine. Sistemul acesta, in loc sa fie saracit de resurse, in timp va fi tot mai bogat”, explica Baci.

Foarte important in permacultura este faptul ca nu are importanta pozitionarea terenului. Sunt necesare cunostinte pentru a forma un ecosistem care sa poata supravietui prin relatiile bune intre elementele care il compun. “Un exemplu bun este ce a creat un austriac. El creste citrice la peste 1400 de metri. In principiu, a plantat citricele langa niste roci. Acestea inmagazineaza caldura in timpul zilei si o elibereaza treptat pe timpul noptii. Astfel a creat un microclimat, care ii permite plantei sa supravietuiasca intr-un mediu in care nu ar avea ce cauta”, spune permacultorul clujean.

De asemeanea permacultura nu foloseste insecticide sau pesticide. “Pentru a proteja plantele se folsesc resturi vegetale, in descompunere. Se culege acela ce rezulta din descompunerea resturilor vegetale, care este plin de bacterii binefacatoare plantelor. Cu materialul asta se stropesc plantele, iar, astfel, nici pierderile nu sunt mari. La fel, daca apare o invazie de paduchi, sunt anumiti paianjeni, care, eliberati acolo, mananca paduchii si nu mai ai nevoie de pesticide. Sau, in cazul unei livezi se pot pune cuiburi de pasari care vor manca omizile, viermii, fara sa mai flosesti pesticide”, explica Baci.

Permacultura da oamenilor posibilitatea sa intemeieze medii inconjuratoare care sa le asigure mancare organica, energie nepoluanta, adapost, nevoile materiale si non-materiale, infrastructuri sociale si economice care sa ii sustina. Aceasta poate fi aplicata oriunde, incepand de la un simplu balcon, in gradini, ferme, in mijlocul orasului sau in salbaticie.

2 thoughts on “Permacultura sau ecosistemul relatiilor

  • 20/10/2010 at 9:42 am
    Permalink

    In primul rand ma bucura foarte mult aparitia acestui site..

    Sincer ma intristeaza faptul ca Masanobu Fukuoka nu prea mai este pomenit de cand cu noul termen de ‘permacultura’ .. pentru el era simplu ‘natural farming’ sau ‘do-nothing farming’
    si va recomand cu caldura cartile acestuia..
    ‘The natural way of farming’ si ‘The one straw revolution’

    „The ultimate goal of farming is not the growing of crops, but the cultivation and perfection of human beings.”

    S-auzim de bine,
    Florin

    Reply
    • 30/10/2010 at 4:05 pm
      Permalink

      Ma bucur si eu ca ai dat peste noi.
      Voi incerca sa impac pe toata lumea si chiar voi incarca undeva pe site traducerea cartii „One straw revolution” in romana facuta „neprofesionist” de Catalin Plitea, un alt pasionat de permacultura, astfel sper sa poata citi aceasta catre si cei ce nu se descurca cu engleza.

      Bafta,
      Florin B.

      Reply

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *